Stresul si oboseala accentuata

Hans Selye, un expert recunoscut in domeniu, a definit stresul ca fiind un raspuns nespecific al organismului la solicitari.

Fara stres, viata ar fi searbada si plictisitoare. Stresul adauga savoare, provocare si sansa vietii noastre. Totusi, prea mult stres poate afecta serios starea nostra de bine, fizic si psihic. O provocare majora in viata noastra actuala dominata de stres este cum sa facem din stres un prieten si nu un dusman. 

In timpul unei situatii stresante, organismul semnalizeaza eliberarea unor hormoni de stres. Aceste substante chimice declanseaza o serie de raspunsuri ale organismului care cresc nivelul energetic: nivelul glicemiei este mai ridicat, pulsul devine mai rapid si tensiune arteriala creste. Muschii se incordeaza pentru actiune. Rezerva de sange este redirectionata catre extremitati pentru a ajuta organismul sa se adapteze situatiei date. Stresul ne insoteste permanent. El deriva din activitatea emotionala, cat si din activitatea fizica. Este unic si adaptat fiecarei persoane. Este atat de particular fiecaruia dintre noi, incat ceea ce unii considera relaxant, altii considera stresant. Spre exemplu, pentru o persoana aflata intr-un post de conducere care este permanent ocupata, o zi de pauza patrecuta pe plaja poate parea extrem de frustranta, neproductiva si suparatoare. Poate fi debusolat de faptul ca nu face nimic. 

Prea mult stres emotional poate cauza boli organice, cum ar fi hipertensiunea arteriala, ulcer gastroduodenal sau boli cardiace. Stresul fizic sau derivat din munca este improbabil sa cauzeze astfel de probleme.

Cel mai important aspect este sa invatam cum va reactioneaza organismul la aceste solicitari. Cand stresul este prelungit sau foarte frustrant, poate deveni daunator, putand cauza distres sau stres negativ. Recunoasterea semnelor precoce de distres si apoi actionarea impotriva acestora poate avea o importanta majora in ceea ce priveste calitatea vietii si poate influenta speranta de viata.

Deoarece raspunsul la stres cupleaza reactiile fiziologice si emotionale, pare probabil faptul ca stres-ul poate traduce frustrarea intr-o boala organica, insa mecanismele precise prin care acest fenomen se produce sun necunoscute. In unele situatii, cum ar fi durerile de cap cauzate de tensiunea psihica sau diareea psihogena, conexiunile par destul de clare. Pe de alta parte, atat durerile de cap, cat si crampele abdominale pot apare fara existenta unei cauze emotionale. 

Lantul cauzalitatii este si mai neclar in ceea ce priveste conditiile clinice cronice serioase, cum ar fi bolile cardiace, hipertensiunea, diabetul zaharat sau cancerele. Lista bolilor care au legatura cu stres-ul este aproape nesfarsita, cuprinzand astmul bronsic, alergiile, artrita reumatoida, ulcerul gastroduodenal, colita ulcerativa si migrenele, pe langa multe altele.

O distinctie importanta trebuie facuta aici. Oricare dintre aceste maladii cronice poate fi agravata de o situatie stresanta sau de un raspuns emotional neadecvat al pacientului la situatia respectiva. Pe de alta parte, nu mai este posibila creditarea vechilor teorii, care sustineau ca unele reactii emotionale specifice sunt singurele raspunzatoare de variate maladii. Privind in ansamblu, pare probabil ca stres-ul joaca un rol nespecific in aparitia bolilor prin diminuarea capacitatii naturale a organismului de a se vindeca.