Carnea de peste si beneficiile acesteia

Pe masura ce oamenii devin din ce in ce mai preocupati de alimentatie si incep sa numere caloriile din farfurie, pestele a devenit o alternativa usoara si mai ales sanatoasa a consumului de carne rosie.

Carnea de peste este recomandata mai ales celor care sufera de diferite boli cardiace, dar ajuta si la mentinerea unui nivel constant al glicemiei. Nutritionistii propun un consum regulat de peste pe saptamana, indiferent de varsta, pentru a combate o gama larga de afectiuni, de la cele intalnite in cazul copiilor, pana la astm sau chiar cancer de prostata.

Principalul avantaj al carnii de peste, conform elor de la fabrica de carne il reprezinta grasimile din seria acizilor grasi esentiali omega 3. Acestia se gasesc in carnea de peste oceanic de apa rece - macrou, hering, somon, cod, ton, sardine. Grasimile din peste previn imbatranirea precoce si protejeaza sistemul nervos. S-a demonstrat chiar ca in cazul copiilor, pestele stimuleaza dezvoltarea capacitatilor intelectuale. Iar batranii care mananca peste de trei-patru ori pe saptamana sunt mai putin predispusi riscului de a suferi de Alzheimer.

Potrivit studiilor de specialitate, creierul este unul dintre cei mai mari consumatori de energie, iar buna lui functionare depinde intr-o oarecare masura de aportul de fosfor si, implicit, de consumul de peste. In cazul copiilor ai caror mame au consumat peste pe perioada sarcinii si a alaptarii si care, apoi, au primit, in alimentatia lor peste, s-a observat o dezvoltare neuropsihica mai rapida, dar si un nivel al inteligentei mai ridicat. Carnea de peste este insa recomandata si in cadrul curelor de slabire, deoarece are o cantitate mult mai mica de lipide in comparatie cu alte tipuri de carne.

Heringul ne ofera 167 calorii / 100 g, macroul - 183, iar tonul are 160. Pestele de apa dulce are carnea mai slaba decat cel oceanic si, in consecinta, un aport caloric mai mic, astfel ca 100 g pastrav contin 85 de calorii si aceeasi cantitate de crap - 83 de calorii. Continutul in minerale este, de asemenea, apreciabil, mai ales in fier, fosfor, zinc, cupru calciu, dar si de oligoelemente ca fluor, seleniu, cobalt si mangan. Pestele contine, de asemenea, toata gama vitaminelor B. Desigur, precum orice alt aliment, pestele isi poate pierde din valoarea nutritiva daca este procesat excesiv sau prajit.

Valoarea energetica in functie de specia de peste

Babusca	17,3% proteine	4,5% lipide	113 calorii
Calcan	17% proteine	2% lipide	88 calorii
Cod	19% proteine	1% lipide	87 calorii
Crap	18,9% proteine	2,8% lipide	104 calorii
Crap de helesteu	16% proteine	1% lipide	159 calorii
Heringi de primavara (slabi)	19,1% proteine	6,5% lipide	139 calorii
Heringi de vara, toamna, iarna (grasi)	17,7% proteine	18,5% lipide	245 calorii
Macrou	22% proteine	10% lipide	183 calorii
Morun	17,5% proteine	4,7% lipide	115 calorii
Nisetru	18,5% proteine	11,7% lipide	237 calorii
Platica	16,9% proteine	3% lipide	78 calorii
Salau	19,4% proteine	9% lipide	83 calorii
Scrumbii de Dunare	14,2% proteine	26% lipide	300 calorii
Somn	16,8% proteine	18,8% lipide	244 calorii
Stavrid	18,8% proteine	4% lipide	114 calorii
Stiuca	19% proteine	4% lipide	82 calorii

Ustuoiul, aliatul numarul 1 impotriva gripei

Consultand sfatul medicului am aflat ca usturoiul este o planta medicinala, alimentara si condiment, bienala cultivata in majoritatea formelor de relief la noi in tara. Usturoiul are in sol un bulb divizat in bulbi mai mici (denumiti catei in termeni populari). Frunzele sunt lineare si ascutite la varf. In al doilea an de la cultivare, se formeaz o tulpina ce are in varf, grupate, florile de culoare alba, sub forma de cima globuloasa.

Planta contine glucide, aminoacizi liberi, saponine, betasisterol, glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, sodiu), alicina. Mirosul si gustul sunt puternice, iuti.

Usturoiul are efect antispastic, colagog, diaforetic, anticancerige, expectorant, febrifug, stomahic, vasodilatator, antimicrobian, hipotensiv, antihelmintic.
Usturoiul este folosit ca si condiment in gastronomie. 

Uz intern:

- guturai, raceli, arteroscreloza, boli reumatice, afectiuni digestive, pneumopatii, gripa, bronsita cronica, astm, tuse, febra, hiprtensiune, hipercolesterolemie, infectii bacteriene, artroza, paraziti intestinali, guta, meteorism abdominal - consumat ca atare, tinctura, pulbere.

Uz extern:

- pitiriazis, arsuri, ulceratii cutanate, abcese tegumentare, veruci vulgare.

Contraindicatii:

- Nu se recomanda in timpul alaptarii (schimba gustul laptelui matern si determina colici abdominale bebelusului).

Efecte adverse:

- Supradozajul sau consumul de usturoi de culoare galbena sau incoltit cauzeaza voma, arsuri gastrice, sindrom dispeptic, sangerari, greturi.

Chinezii au inventat orezul din plastic

In urma cu o saptamana, portalul money.ro atragea atentia asupra noii gaselnite a chinezilor: orezul din plastic.

Scandalul imens a fost declansat în China, pe fondul unor dezvăluiri apărute în presa din Singapore.  Mai multe companii chineze sunt acuzate că produc orez din plastic pentru a-şi reduce cheltuielile şi a-şi mări profiturile pe piaţa internă.

Orezul fals este produs dintr-un amestec de cartofi dulci şi plastic. Pasta de cartofi este tocată sub forma boabelor de orez, la care se adaugă răşini sintetice pentru a-i da fermitate. Un reprezentant al Asociaţiei Restaurantelor din China a declarat că aceste răşini sunt foarte periculoase pentru sănătatea umană atunci când sunt consumate.

Autorităţile au promis că vor investiga toate companiile care produc acest orez. Vânzarea orezului din plastic are loc doar pe piaţa chineză, unde preţul său de producţie scăzut le aduce comercianţilor un profit frumos.

Asteptam sa intre si pe piata romaneasca...