Beneficiile castravetelui

Au cam scazut de o bucata de vreme vanzarile la castravetii verzi, poate si din cauza preturilor ridicate, dar si din cauza suspiciunilor fata de modalitatile de crestere a castravetilor, mai mult sau mai putin sanatoase. Este insa bine sa stim ca inca pot fi achizitionati castraveti crescuti sanatos si la preturi nu neaparat de specula.

Sa elimini aproape complet castravetele verde din dieta regulata nu este deloc o idee buna intrucat aceasta leguma unica contine o sumedenie de nutrimente esentiale pentru sanatatea organismului si, in plus, castravetii au si un gust foarte placut si iti ofera o senzatie de prospetime si de bine.

Multe persoane pun in prezent accentul in dieta lor pe cu totul alte legume, multe de import, asa cum sunt broccoli, asparagusul si altele similare. Castravetele verde nu trebuie insa neglijat nici acesta deoarece eficienta sa in plan alimentar ramane maxima prin aportul mare de vitamine din gama B, calciu, fier, magneziu, zinc si acid folic.

Castravetele este util si pentru sanatatea sistemului nervos, putand reduce stresul, si sunt binecunoscute si valentele sale terapeutice de detoxifiere, care stimuleaza activitatea rinichilor, a ficatului si a pancreasului. Inclusiv cresterea parului poate fi stimulata mai ales daca vom combina castravetele cu salata verde, spanac si morcovi.

In industria cosmetica, castravetele verde este folosit de multa vreme in produse destinate intretinerii pielii, pentru prevenirea si calmarea iritatiilor sau combaterea celulitei. Daca insa nu va puteti permite aceste produse, puteti apela la felii simple de castravete pe care sa le frecati usor de locurile afectate cu o eficienta egala cu aceea a costisitoarelor produse de pe piata cosmeticelor.

Castravetele este de asemenea util si la curatenia din locuinta, putandu-se apela la sucul sau atat pentru curatarea ustensilelor de bucatarie cat si pentru intretinerea unor suprafete mai mari precum geamuri, oglinzi sau chiar faianta. Este chiar de mirare cum de nu s-a gandit inca nimeni sa produca un agent curatitor pe baza de suc de castravete si se prefera in continuare produsele chimice celor naturale.

Ganditi-va deci de doua ori inainte de a ignora definitiv castravetele verde ca parte integranta din dieta obisnuita sau ca produs natural de infrumusetare si intretinere a pielii. La fel ca multe alte legume, si castravetele este o farmacie a naturii si il putem procura la preturi oricum mai mici decat cele pe care le platim pentru broccoli sau asparagus.

Postul nu este vegetarianism sau cura de slabire

Dat fiind faptul ca incepe Postul Sfintelor Pasti m-am gandit ca ar trebui sa stim ce reprezinta de fapt postul si la ce serveste el. Iata deci:

Ce este postul?
 

   “Postul este infranarea de toate mancarurile, sau, la caz de boala, numai de unele, de asemenea si de bauturi si de toate cele lumesti si de toate poftele cele rele, pentru ca sa poata crestinul sa isi faca rugaciunea lui mai cu inlesnire si sa ii fie milostiv Dumnezeu. Inca si pentru a ucide poftele trupului si a primi harul lui Dumnezeu…”.

   Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta, deci mijloc de mantuire. Dar este in acelasi timp si un act de cult, adica o fapta de cinstire a lui Dumnezeu, pentru ca el este o jertfa, adica o renuntare de buna voie la ceva care ne este ingaduit, izvorata din iubirea si respectul pe care il avem fata de Dumnezeu.

   Postul este si un mijloc de desavarsire, de omorare a voii trupului, un semn vazut al ravnei si sarguintei noastre, spre asemanarea cu Dumnezeu si cu ingerii, care n-au nevoie de hrana. “Postul este lucrul lui Dumnezeu, caci Lui nu-I trebuie hrana – zice Sf. Simion al Tesalonicului. Este viata si petrecere ingereasca, pentru ca ingerii sunt fara hrana. Este omorarea trupului, ca acesta hranindu-se, ne-a facut morti; si izgonirea patimilor este postul, caci lacomia intarata patimile trupului”.

   Care e rostul si folosul postului?

   Postul foloseste si sufletului si trupului, pentru ca intareste trupul, usureaza si curateste sufletul. Pastreaza sanatatea trupului si da aripi sufletului. De aceea, Legea Veche il recomanda si il impune de atatea ori (Ies. 34, 28; Deut. 9, 9; 18; Jud. 20, 26; I Regi 7, 6; Isaia 58; loil 2,15). “Nu fi nesatios intru toata desfatarea si nu te apleca la mancaruri multe. Ca in mancarurile cele multe va fi durere si nesatiul va veni pana la ingretosare. Pentru nesatiu, multi au pierit; iar cel infranat isi va inmulti viata”, zice inteleptul Isus, fiul lui Sirah (37, 32-34). Mantuitorul insusi a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti in pustie, inainte de a incepe propovaduirea Evangheliei (Matei 4, 2 si Luca 4, 2). El ne invata cum sa postim (Matei 6, 16-18) si ne spune ca diavolul nu poate fi izgonit decat cu post si rugaciune (Matei 17,21; Marcu 9, 29). Posteau de asemenea Sfintii Apostoli si ucenicii lor (Fapte 13, 2, 3; II Cor. 6, 5); ei au si randuit postul pentru toti crestinii. Sfintii Parinti lauda si recomanda postul cu staruinta. Iata ce spune, de pilda, Sf. Ioan Gura de Aur: “Postul potoleste zburdaciunea trupului, infraneaza poftele cele nesaturate, curateste si inaripeaza sufletul, il inalta si il usureaza”.

   De cate feluri este postul dupa asprimea lui?

   Dupa asprimea lui, postul poate fi de mai multe feluri:

   a) Ajunare desavarsita, adica atunci cand nu mancam si nu bem nimic cel putin o zi intreaga.

   b) Postul aspru sau uscat (Siroragia) sau ajunarea propriu-zisa, atunci cand mancam numai spre seara mancaruri uscate (paine si apa, fructe uscate, seminte etc).

   c) Postul obisnuit sau comun, rand mancam la orele obisnuite, dar numai “mancaruri de post”, adica ne infranam de la “mancarurile de dulce” (carne si peste, branza, lapte, oua, vin, grasime).

   d) Postul usor (dezlegarea), cand se dezleaga la vin, peste, icre si untdelemn, cum se prevede in Tipic, la anumite sarbatori care cad in cursul posturilor de peste an.

   De cate feluri este postul, dupa lungimea lui?

   De doua feluri:

   a) Post de o zi si

   b) Post de mai multe zile.

   Care sunt posturile de o zi si pentru ce au fost asezate?

   Sunt posturile pe care le tinem:

   a) Miercurea si vinerea din fiecare saptamana, in amintirea Patimilor Domnului: miercurea au facut sfat carturarii si arhiereii iudeilor sa prinda pe Hristos, iar vinerea L-au rastignit pe cruce (Canonul 15 al Sf. Petru al Alexandriei). Tot in aceasta zi, dupa Traditie, mancase Adam din pom, lucru pentru care a fost izgonit din rai.

   b) Ziua inaltarii Sfintei Cruci (14 septembrie), in amintirea Patimilor Domnului pe cruce (dezlegare la untdelemn si vin).

   c) Ziua taierii capului Sf. Ioan Botezatorul (29 august), zi de post si plangere pentru cel care a fost cel mai zelos propovaduitor si implinitor al postului si al pocaintei (dezlegare la untdelemn si vin).

   d) Ajunul Bobotezei (5 ianuarie): post asezat si ramas din vremea rand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune pentru primirea Botezului a doua zi. Se ajuneaza in orice zi ar cadea (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia aghiasma pe nemancate.

   Cei ce vor sa prisoseasca in evlavie sau sa faca anumite fagaduinte sau legaminte fata de Dumnezeu, pentru felurite pricini, pot sa posteasca si in alte zile de peste saptamana decat cele oranduite de Biserica. Cea mai potrivita este ziua de luni. In nici un caz sa nu se posteasca sambata sau duminica. Postul acesta de buna voie nu are insa valoare decat atunci cand pazim si zilele de post oranduite de Biserica.

   Cand nu se posteste miercurea si vinerea?

   Fie pentru insemnatatea sarbatorilor mari, adica pentru a nu se sterge prin post bucuria praznicului Nasterii Domnului, al Invierii, al Rusaliilor, fie pentru prisosinta postului dinaintea acestor sarbatori mari sau pentru a nu ne asemana cu unii eretici, Biserica ingaduie sa mancam de dulce miercurea si vinerea in anumite rastimpuri din cursul anului. Aceste zile sunt numite de dezlegare (a postului) si sunt insemnate in calendare cu cuvantul harti. Iata cand nu se posteste miercurea si vinerea:

   a) In Saptamana luminata (saptamana Pastilor).

   b) De la Nasterea Domnului pana in ajunul Bobotezei.

   c) In saptamana de dupa Rusalii (inainte de inceputul postului de San-Petru).

   d) In saptamana intai a Triodului (intre Duminica Vamesului si a Fariseului si Duminica Fiului Risipitor).

   e) In saptamana Branzei (inaintea lasatului sec pentru Postul Pastelui); se dezleaga numai la lapte, oua si branza.

   f) Nu se posteste, de asemenea, in ziua Nasterii Domnului si cea a Bobotezei, cand aceste sarbatori cad miercuri sau vineri.

   Care sunt posturile de mai multe zile din cursul anului?

   a) Postul Pastelui,

   b) Postul Craciunului,

   c) Postul Sfanta-Mariei si

   d) Postul San-Petrului.

   Ce este postul Pastelui? 

   Postul Pastelui, Postul Mare sau Paresimile (de la cuvantul latinesc quadragessima = patruzeci) este postul dinaintea Pastelui. E asezat in cinstea Patimilor Domnului si ne aminteste de postul de patruzeci de zile al Mantuitorului in pustie, inainte de a iesi in lume pentru propovaduirea Evangheliei (Matei 4, 2 si Luca 4, 2). E totodata vreme de pregatire, prin post, rugaciune si pocainta, pentru apropierea cu vrednicie de Sfantul Trup si Sange, intrucat, de obicei, la Pasti se impartasesc toti credinciosii.

   Tine sapte saptamani, incepand cu Duminica lasatului sec de branza (Duminica izgonirii lui Adam din rai) si se incheie in noaptea Pastelui, la inviere. E cel mai vechi, mai lung si mai de seama dintre posturile bisericesti (Pentru vechimea lui, vezi Can. 69 Apostolic; Can. 50 Laodiceea, Asezamintele Sf. Apostoli V, 13; Can. 5 al Sinodului I ecumenic. Nu se mananca nici peste, nici untdelemn si nu se bea vin. Se dezleaga la vin si untdelemn numai sambata si duminica (pentru ca in aceste zile se face Liturghie deplina), iar la peste, numai in ziua de Buna-Vestire si de Florii (pentru ca sunt praznice mari) (Tipicul cel Mare (al Sf. Sava), cap. 34, p. 42. Comp. si Scrisoarea sinodala a Patriarhului ecumenic Paisie I catre Patriarhul Nicon al Moscovei (1655), raspuns la intrebarea 20 ).

   Sunt scutiti de ajunare numai copiii, lauzele, batranii si bolnavii sau cei neputinciosi, precum si cei aflati in situatii speciale. Cu deosebita evlavie trebuie sa postim prima si ultima saptamana din Postul Paresimilor.

   Ce este postul Craciunului?

   Postul Craciunului este postul dinaintea Nasterii Domnului. Tine 40 de zile (15 noiembrie – 25 decembrie). Lasam sec in seara de 14 noiembrie (ziua Sf. Filip); iar daca aceasta zi cade miercuri sau vineri, incepem postul cu o zi mai inainte. E asezat pentru a ne pregati spre cuviincioasa intampinare a Nasterii Domnului si inchipuie noaptea in care traia omenirea dinainte de Mantuitorul, cand Patriarhii si Dreptii Legii vechi asteptau venirea Lui, cu post si rugaciune. Ne aduce aminte indeosebi de postul de 40 de zile al lui Moise in pustie, inainte de primirea Legii (les. 34, 28). Se dezleaga la peste in ziua de 21 noiembrie (Intrarea in Biserica a Maicii Domnului), fiind praznic mare. In ziua cea din urma a acestui post (Ajunul Craciunului) se ajuneaza, adica nu se mananca nimic pana la ivirea luceafarului de seara, care inchipuie steaua Magilor; apoi mancam uscat: seminte, poame, turte sau covrigi. Tot in aceasta seara, pe alocuri, slujitorii Bisericii umbla cu Icoana Nasterii, cantand troparul Craciunului si aducand astfel, in casele crestinilor, vestea cea buna a marii sarbatori din ziua urmatoare. In ziua Craciunului, in orice zi ar cadea, mancam de dulce.

   Ce este Postul Sfanta-Mariei?

   Postul Sfanta-Mariei Mari (sau postul lui August) este postul dinaintea Adormirii Maicii Domnului. E asezat in cinstea Maicii Domnului, amintindu-ne de postul cu care aceasta, dupa traditie, s-a pregatit spre trecerea ei la cele vesnice. Tine doua saptamani: de la 1-15 august. Lasam sec la 31 iulie seara; iar daca aceasta zi ar cadea miercuri sau vineri, lasam sec cu o zi inainte. Se dezleaga la peste in ziua Schimbarii la Fata (6 august), fiind praznic mare. Daca ziua Sfanta-Mariei (15 august) cade miercuri sau vineri, nu mancam de dulce, ci se dezleaga numai la peste.

   In timpul acestui post se citeste mai cu deosebire Al doilea Paraclis al Maicii Domnului, pe care il gasim in Ceaslov.

   Pentru ce s-a asezat si cat tine postul San-Petrului?

   Postul San-Petrului, adica al Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, e asezat in cinstea acestor doi Sfinti Apostoli, a caror moarte muceniceasca se serbeaza la 29 iunie si care s-au ostenit cel mai mult pentru vestirea Evangheliei si pentru raspandirea credintei crestine. Totodata ne aduce aminte de postul cu care Sf. Apostol Pavel, impreuna cu Varnava, s-au pregatit inainte de trimiterea lor la propovaduire, din porunca Duhului Sfant (Fapte 13, 2-3; Isaia 58, 3-7). Acest post are o lungime schimbatoare, intrucat inceputul lui atarna de data Rusaliilor. Se lasa sec in Duminica intai dupa Rusalii (a tuturor Sfintilor) si se posteste pana in ziua de San-Petru (29 iunie). Daca aceasta zi cade miercuri sau vineri nu mancam de dulce. E un post mai usor; se dezleaga martea si joia la vin si untdelemn, iar sambata si duminica si la.

   Cum trebuie sa postim?

   Respectarea posturilor este o datorie a bunului credincios, care este cuprinsa in porunca a doua a Bisericii. Sfintele Soboare si randuielile date de Sfintii Parinti pedepsesc cu asprime pe cei ce nu pazesc posturile (Can. 69 al Sf. Apostoli). Dar trebuie sa postim nu numai cu trupul, ci si cu sufletul. Adica nu numai mancand de post, ci si infranandu-ne totodata de la patimi, pacate si ispite. Odata cu infranarea de la mancarurile de dulce, sa ne silim a ne curati nu numai trupul, ci si sufletul, petrecand in rugaciune si pocainta. Postul intreg, adevarat si desavarsit este deci nu numai cel trupesc, ci si sufletesc: postul de bucate, impreuna cu cel de fapte, postul de mancare si totodata de purtari. Asa ne indeamna Biserica, prin cantarile ei din slujbele Postului celui Mare: “Sa postim, post primit, bineplacut Domnului; postul cel adevarat este instrainarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departarea de pofte, de clevetire, de minciuna si de juramantul mincinos. Lipsirea acestora este postul cel adevarat si bine primit”. Iar Sf. Ioan Gura de Aur zice: “Postiti? Aratati-mi-o prin fapte. Cum? De vedeti un sarac, aveti mila de el; un dusman, impacati-va cu el; un prieten inconjurat de un nume bun, nu-l invidiati; o femeie frumoasa, intoarceti capul. Nu numai gura si stomacul vostru sa posteasca, ci si ochiul, si urechile, si picioarele, si mainile voastre, si toate madularele trupului vostru. Mainile voastre sa posteasca ramanand curate si de hrapire si de lacomie. Picioarele, nealergand la privelisti urate si in calea pacatosilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumusetile straine… Gura trebuie sa posteasca de sudalme si de alte vorbiri rusinoase”.

  

   Din pacate, cele scrise la final materialului de mai sus, nu le prea punem in practica, majoritatea dintre noi. Si atunci postul devine cura de slabire sau vegetarianism.

   Iar in afara de acest aspect esential a mai aparut un pericol pentru crestini: mincinoasele alimente de post …

   Adica aproape tot ce vedeti in hipermarketuri in zona “DE POST”, unde intalnim de toate: pate, lapte, branza, cremvusti, etc. Ele cica nu sunt din carne sau lapte de vaca si atunci crestinul le cumpara si zice ca e in ordine. Dar nu e …

   Caci vedeti voi fratii mei, postul se tine “si pentru a ucide poftele trupului si a primi harul lui Dumnezeu…”. Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta, deci mijloc de mantuire.

   Deci daca mancam de exemplu acel pate de post, ce este uneori chiar mai gustos decat cel normal, cam ce credeti ca am rezolvat? Am tinut oare un post adevarat sau doar un soi de regim?

   Desigur, putem face mancaruri de post deosebit de gustoase. Ele sunt insa pentru noi cei incepatori. Marii ravnitori, parintii vestiti, stim insa ca nu doar ca mancau de post, dar faceau de asa natura ca acea mancare sa aiba gust rau. Nu toti pot ajunge la nivelul lor, insa macar sa ne straduim oleaca.

   Apoi problema cu pateul vegetal nu e doar ca e gustos, ci in primul rand ca se numeste … pateu. Ca daca ar fi numit pasta de nu stiu ce, ar mai fi cum ar mai fi, dar avand eticheta si aspectul de pateu (sau lapte, branza, cremvusti), totul devine un soi de smecherie lumeasca, de fenta dibace, adica, hai sa fim cu fundul in doua luntri, sa impacam si capra si varza: nu mancam din carne, dar mancam cu gust si denumire ca si cum ar fi din carne. 

   Ce ne vom face cand stiinta va scoate pe piata gaina vegetala? Ceva cu aspect de pui, cu gust de pui, facut din cine stie ce, dar continand suplimenti de tot ce-i trebuie organismului?

5 obiceiuri nesanatoase in alimentatia romanilor

Programul încărcat de peste zi, stresul cotidian şi procesarea industrializată a alimentelor sunt principalii factori care au dus la schimbarea obiceiurilor alimentare 

 

Bolile cardiovasculare, diabetul, obezitatea sau cancerul sunt boli cu o prevalenţă tot mai mare în rândul populaţiei, care pot fi prevenite cu ajutorul unei diete echilibrate din punct de vedere nutriţional. Specialiştii atrag atenţia asu­pra faptului că tot mai mulţi români au tendinţa de a mânca alimente tot mai bogate în kilocalorii, de a lua masa la ore târzii în noapte sau de a nu se hidrata corespunzător.

Medicii nutriţionişti au realizat, pentru gândul, o listă a celor mai nesănătoase obiceiuri alimentare tot mai des adoptate de români.

• Principala masă a zilei este cina. Din cauza unui program încărcat, avem tendinţa ca masa cea mai consistentă a zilei să fie luată seară, deşi, potrivit nutriţioniştilor, micul dejun ar trebui să fie cea mai importantă masă a zilei. 25% dintre români iau micul dejun o dată pe săptămână sau chiar mai rar. Aceştia sunt în special tineri cu vârste cuprinse între 19 şi 24 de ani.

Potrivit unui studiu Omnibus, 16% dintre români aleg o gustare rapidă la micul dejun, ce constă în produse de patiserie sărate sau dulci, cereale sau sandviciuri, variante mai puţin sănătoase. “Pentru a avea o alimentaţie echilibrată, nu trebuie să renunţăm la micul dejun, deoarece acesta asigură 20-25% din necesarul energetic recomandat”, spune prof. dr. Gabriela Radulian, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice, în cadrul Institutului Naţional de Diabet “Prof. dr. N. Paulescu”. Nutriţioniştii precizează că masa de seară trebuie să fie una cât mai uşoară şi săracă din punct de vedere caloric, pentru că metabolismul încetineşte seara şi riscăm să luăm în greutate.

• Zilnic, consumăm acelaşi sortiment de mâncare. “Astăzi avem o mare diversitate de alimente, dar, în realitate, hrana noastră este monotonă şi provine din câteva cereale, cartofi prelucraţi în fel şi chip, câteva sortimente de carne – în special cea grasă, ouă obţinute de la păsări crescute în condiţii industrializate, grăsimi artificiale şi uleiuri suprarafinate”, precizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Specialistul afirmă că organismul uman are nevoie de peste cincizeci de nutrienţi esenţiali pentru a se dezvolta şi pentru a rămâne sănătos fizic şi mental. “Alimentaţia mileniului trei este într-adevăr gustoasă, dar devitalizată”, subliniază prof. dr. Mencinicopschi.

• Fructele şi legumele sunt mâncate ocazional. Nutriţioniştii avertizează că, pentru buna funcţionare a organismului, trebuie să mâncăm zilnic fructe şi legume. “Jumătate din masa zilnică trebuie să conţină fructe şi legume. Aceste alimente sunt surse excelente de vitamine, minerale şi antioxidanţi, esenţiale organismului”, menţionează nutriţionistul Mencinicopschi.

• Asezonăm tot felul de sosuri la aproape orice. Medicii spun că sosurile adăugate la friptură cu o porţie de cartofi prăjiţi cresc valoarea calorică a preparatului. Dacă tot nu putem renunţa la sosuri, specialiştii recomandă să alegem sortimente sănătoase, precum muştarul. Acesta taie din kilocaloriile fripturii şi cartofilor.

• Băuturile carbogazoase au înlocuit apa. Nutriţioniştii spun că organismul trebuie să fie în permanenţă hidratat. Sucurile cumpărate din comerţ deshidratează organismul. Un alt minus al acestor băuturi este că nu oferă corpului nicio substanţă nutritivă.