Cate e-uri se ascund intr-o felie de paine?

După procesul tehnologic de măcinare a grâului, pâinea rezultată este una "aproape lipsită de substanţe nutritive", susţin nutriţioniştii

Pâinea este un aliment obţinut din făină, apă, drojdie şi sare şi este denumită după tipul de făină folosit şi gradul de extracţie al acesteia: pâine neagră, semialbă, intermediară, albă sau graham, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. "Calitatea şi tradiţionalitatea pâinii depind şi de tehnologia de fabricaţie, multifazială cu maia sau modernă monofazială cu amelioratori de panificaţie", precizează medicul nutriţionist. Ca urmare a deprecierii calităţilor de panificaţie ale grâului, "în ultima vreme se utilizează, pentru fabricarea pâinii, din ce în ce mai mult amelioratori de panificaţie, fapt ce ne afectează sănătatea", avertizează nutriţionistul. 

Măcinarea grâului scade calitatea nutritivă a produsului

Pâinea integrală conţine tărâţe, celuloză, vitamine, săruri minerale şi are un aport caloric redus, fapt ce ajută la păstrarea siluetei. Medicii nutriţionişti spun că pâinea albă conţine de trei ori mai puţine vitamine şi oligoelemente, iar magneziu, calciu şi fosfor - de cinci ori mai puţin - decât pâinea integrală. 

Conform Gandul.info procesul tehnologic de măcinare a grâului scade calitatea nutritivă a pâinii. Astfel, în făina albă mai rămân mici cantităţi de vitamina B1, acid pantoenic, acid folic, fier, cupru, zinc şi magneziu. 

Legea permite folosirea unei serii întregi de aditivi alimentari, chiar dacă ei nu sunt benefici pentru sănătate. Astfel, oxidanţii sunt folosiţi în prelucrarea pâinii pentru modificarea elasticităţii glutenului, susţine prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, dând ca exemplu bromatul de potasiu - E 924 - care duce la apariţia senzaţiei de greaţă, vărsături, diaree sau apariţia diverselor dureri, odată ce este ingerat. 

"Cisteina, glutationul şi sulfatul de sodiu sunt reducători folosiţi pentru scăderea elasticităţii glutenului", completează medicul nutriţionist. Sulfatul de sodiu - E 514 - afectează vezica biliară, lactatul de calciu - E 327 - prezintă printre efecte adverse stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală, acidul fumaric - E 297, acidul acetic - E 260 şi cancerigenul acid citric E 330. În total, într-o pâine regăsim până la 34 de E -uri. Medicii nutriţionişti spun că, deşi pâinea este un aliment de bază, aceasta trebuie mâncată cu moderaţie. 

Grahamul conţine multe vitamine care lipsesc din pâinea albă

Pâinea graham îngraşă la fel de mult ca pâinea albă, spune medicul nutriţionist Mihaela Bilic, precizând că grahamul conţine mai multe fibre. "La acelaşi volum, o chiflă de graham are 50 de grame, în timp ce una albă are 30 de grame. În plus, o felie de pâine albă de 30 de grame conţine 70 de kilocalorii, iar o felie de graham de 30 de grame conţine tot 70 de kilocalorii", exemplifică dr. Bilic. În plus, specialistul completează că nici trucul cu "pâinea prăjită" nu ne menţine silueta, deoarece prin prăjire se arde doar apa, iar caloriile rămân aceleaşi.

Morcovul, prietenul nostru cel bun

Intre legumele care nu lipsesc din alimentatia noastra, morcovul ocupa unul dintre locurile cele mai importante. Aceasta, nu numai datorita gustului sau placut si calitatilor nutritive deosebite, ci si pentru virtutile terapeutice remarcabile. Pe un plan mai degraba anecdotic, morcovul a devenit faimos pentru ca ar ajuta foarte mult la reglarea vederii, argumentul invocat fiind faptul ca iepurii – mari consumatori ai acestei legume – au o acuitate vizuala deosebita. Desi exista cateva erori majore in ideea respectiva, totusi morcovul ramane un savuros remediu natural de prim rang.

Putina lume mai stie astazi ca, inainte de a deveni portocaliu, morcovul a avut culoarea alba. Transformarea s-a realizat datorita omului, care a selectionat o mutatie naturala a legumei. Astfel s-a ajuns la un continut important de beta-caroten, pigment vegetal specific canotenoidelor, precursor al vitaminei A si posesor al unor proprietati antioxidante. 

El blocheaza partial radicalii liberi eliberati de radiatiile ultraviolete, protejand astfel corpul nostru, care va risca mai putin sa fie afectat de insolatie. (Amintim ca antioxidantul este o substanta capabila sa protejeze alte substante sau care apara tesuturile de distrugerile provocate de forme reactive ale oxigenului, din care fac parte si radicalii liberi. Principalii antioxidanti din organismul uman sunt vitaminele C si E, carotenoidele, enzimele, acidul uric, acidul alfa lipoic s.a.).

Vara putem deci sa consumam, in scop de protectie, morcovi, dar si spanac sau caise. Organismul nostru are nevoie de 10-50 miligrame de beta-caroten pe zi, cantitate echivaland cu doi pana la sase morcovi. E bine sa se consume cu putina grasime, pentru ca pigmentul sa fie foarte bine absorbit. Protectia obtinuta este perfect comparabila cu aceea oferita de cremele folosite impotriva insolatiilor.

Inamic al cancerului

Consumat crud sau gatit la foc, morcovul isi pastreaza calitati terapeutice remarcabile. Poate surprinzator, intre acestea se numara si efectul anticanceros: persoanele care nu au fumat niciodata isi pot reduce cu 40% riscul de a contracta un cancer pulmonar, mancand morcov in mod regulat. De asemenea, femeile care consuma morcov de cel putin doua ori pe saptamana sunt expuse unui risc de cancer al sanului mai mic cu 46%, in medie, potrivit celor mai recente studii realizate de specialisti.

Acest efect protector este datorat carotenoidelor si, in mod special, beta-carotenului, precursor al vitaminei A. Dar, atentie: aici intervine si un aspect mai ciudat al problemei, intrucat la fumatori efectul este invers, in sensul ca la ei, substantele complementare beta-carotenului sporesc riscul de cancer pulmonar. De altfel, in legatura cu efectele potential adverse ale consumului de morcov, se cuvine sa mai facem o precizare. Aceasta leguma este incriminata in producerea sindromului de alergie orala. Un contact ar fi suficient pentru ca la nivelul gurii sa apara mancarimi si senzatia de arsura; la fel, pe buze si pe interiorul gatului. 

Circa 25% din persoanele cu alergii alimentare prezinta reactii adverse fata de morcov si in special alergicii la polenul de tarhon, de telina, de marar, de patrunjel, de coriandru, de anason si de alte ombelifere. Singura solutie pentru a nu le priva pe aceste persoane de calitatile morcovului o reprezinta fierberea, care degradeaza proteinele alergice. Gatitul morcovului ii confera acestuia, de altfel, o calitate importanta in plus, la fel ca in „retetele bunicii”: preparat astfel, morcovul se recomanda in caz de diaree sau de gastro-enterita. In mod particular, asocierea cu orezul diminueaza durata si gravitatea diareelor la sugari, prevenind deshidratarea.

Vederea nocturna si protectia circulatiei sangvine

Ca sursa importanta de vitamina A, morcovul imbunatateste vederea nocturna. Se stie ca retina contine doua tipuri de celule: bastonasele (stimuleaza acuitatea vizuala la o lumina slaba) si conurile (asigura vederea in culori si contrastele). Vitamina A contribuie la formarea unui derivat care intra in componenta bastonaselor, la impactul cu lumina ce patrunde in ochi, din exterior. Mecanismul e foarte interesant, intrucat vitamina A detine aici rolul unui gen de combustibil pentru functionarea normala a ochilor. De aceea, cand rezervele sunt scazute, vederea nocturna scade si ea.

In alta ordine de idei, conform site-ului revistamagazin.ro, morcovul favorizeaza si eliminarea colesterolului „rau” pe cale digestiva si imbunatateste reciclarea lipoproteinelor. Mai mult decat atat, el nu se rezuma la aceasta actiune, ci ofera si o protectie cardio-vasculara completa, inhiband formarea cheagurilor in artere si deci prevenind astfel ateroscleroza. Meritul pentru efectele pozitive mentionate deriva din ansamblul de elemente din compozitia morcovului (fibre solubile, antioxidanti, minerale, vitamine), care se prezinta sub o complexitate ce nu poate fi reprodusa pentru a fi concentrata intr-o capsula.

Margarina, un pericol pentru sanatate

Un articol mai vechi al site-ului armoianaturii.ro atragea atentia asupra pericolului pe care il reprezinta margarina in alimentatia cotidiana.
"Grasime vegetala, dietetica, usoara"... Acestea sint proprietati care li se atribuie in reclame margarinei si grasimilor vegetale hidrogenate. TOTAL FALS. Prea adesea, ceea ce este prezentat ca minunat in reclamele televizate se dovedeste a fi doar o afacere grasa pentru conturile fara fund ale marilor industriasi. Specialistii nutritionisti ne avertizeaza ca margarina este mai periculoasa decat grasimile naturale animale - untura de porc, untul. Pe termen lung, margarina determina aparitia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative. Atunci cand sint asimilate de catre organism, aceste grasimi hidrogenate afecteaza sistemul imunitar, determina o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii si chiar la cancer. Margarina mai poate dezvolta si rezistenta la insulina, in cazul diabeticilor.

Ce este, de fapt, margarina?

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, untul se gasea tot mai greu. O echipa de cercetatori americani porniti pe capatuiala a avut atunci ideea de a fabrica un produs asemanator cu untul, pornind de la unele uleiuri vegetale, precum cele de floarea-soarelui, de soia sau de rapita. Ei au incalzit uleiurile vegetale la 150 de grade C si le-au adaugat hidrogen (!!!) in prezenta unor catalizatori de nichel (!!!), ca sa se intareasca. A fost obtinut un produs alb, asemanator cu untul la consistenta si cu... plasticul (!!!) la structura moleculara. Produsul a fost denumit… margarina si are
singurul avantaj ca… se poate intinde pe paine. In timp, margarina a fost "imbunatatita", citeste otravita, cu coloranti, arome si vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanti artificiali, care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele.

"Hidrogenarea este un procedeu tehnologic aplicat la nivel industrial, care implica in final adaugarea de hidrogen(H2). Grasimile vegetale devin semi-solide sau solide la temperatura camerei si tartinabile. Grav este insa ca niste grasimi de origine vegetala, sanatoase la inceput, sint transformate astfel in grasimi saturate artificiale. Aceste grasimi sint asemanatoare celor animale, dar sint extrem de periculoase pentru sanatate…

O grasime polinesaturata - uleiul de floarea-soarelui, de exemplu - este transformata prin hidrogenare intr-o grasime saturata, apropiata de cea animala, dar obtinuta in mod artificial. Lucrul acesta se razbuna, pentru ca hidrogenarea artificiala imprima calitati nutritionale negative produsului. In procesul de hidrogenare, sint generati acizi grasi TRANS, care constituie cauza bolilor cardiovasculare si neurodegenerative. Consumul de margarina si implicit de acizi grasi TRANS provoaca nasterea unor copii cu greutate scazuta si cu circumferinta mica a craniului. Femeile care alapteaza trebuie sa evite asemenea grasimi, pentru ca ajung in laptele matern si apoi in organismul sugarului", atrage atentia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

In Uniunea Europeana si in Statele Unite ale Americii este obligatorie etichetarea nutritionala a produselor, prin evidentierea continutului de grasimi totale, din care in mod clar trebuie indicata si cantitatea de acizi grasi TRANS. In Romania, din pacate, foarte multi producatori ii pacalesc (ca sa nu zicem ca ii inseala in mod josnic) pe consumatorii care nu au cultura nutritionala. In loc de "grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate", pe eticheta produselor comercializate in tara noastra nu scrie decat "grasimi vegetale".

Efectele nefaste ale margarinei

Asa cum spuneam mai sus, pe termen lung, margarina provoaca aparitia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative. Atunci cand sint asimilate de catre organism, aceste grasimi afecteaza sistemul imunitar, determina o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii si chiar la cancer. Margarina poate dezvolta si rezistenta la insulina, in cazul diabeticilor.

Cand grasimile asa-zis vegetale din margarina sint incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, ele impiedica activitatea acestora. Aceasta inseamna ca se ajunge, treptat, la o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer. Nutritionistii spun, cu o gluma amara, ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite.

Aceleasi grasimi iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange, ceea ce conduce, pana la urma, la sclerozarea vaselor, cu efecte nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator in ansamblu. De asemenea, margarina favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, determina aparitia celulitei si solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizata.

"Studii recente au dovedit ca grasimile hidrogenate care contin acizi TRANS provoaca tulburari in metabolismul lipidelor, ceea ce se concretizeaza in ateroscleroza, boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale. In acest context este vorba despre acizii grasi TRANS artificiali care se gasesc in margarina. Exista insa si acizi grasi TRANS care se gasesc in grasimile naturale - carne de vita, unt. Acestia nu sint atat de periculosi ca acizii grasi TRANS artificiali", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Studii ale Institutului de Sanatate al SUA arata ca, de fapt, toleranta organismului uman pentru acizi grasi TRANS artificiali este 0 (ZERO). Organismul nu suporta aceste otravuri.

Mai grav este ca aceste grasimi vegetale de tipul margarinei se gasesc in numeroase produse alimentare. Pentru a va convinge de acest lucru, faceti un test: mergeti intr-un supermarket si cititi etichetele alimentelor! Veti vedea ca margarina sau grasimile vegetale hidrogenate se ascund in foarte multe produse. Incepand de la maioneze si pana la unele sortimente de paine, biscuiti, produse de patiserie, bomboane, ciocolata, snacksuri, chipsuri sau pop-corn, toate contin "grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate".

Cura de slabire cu margarina?

Exista persoane care tin cure de slabire si mananca margarina, in ideea ca aceasta contine mai putine calorii. Acesta nu este decat o minciuna sfruntata, lansata de reclamele care spun ca margarina este dietetica. In realitate, cei care vor sa slabeasca mancand margarina nu pierd deloc in greutate, pentru ca margarina are valoare energetica mare.

Margarina si untul au acelasi procent de calorii - 750 de calorii/100 g. De asemenea, atat margarina, cat si untul au 82% grasimi. Insa avantajul este de partea untului, care este un produs natural bine tolerat de catre organism, pe cand margarina - unul artificial, complet daunator pentru sanatate. Margarina este, ca sa spunem asa, mai periculoasa decat untul, care are 250 mg colesterol/100 g, sau slanina de porc, care are 70 mg colesterol/100 g.

"Suntem mult mai castigati daca mancam unt (natural) decat margarina (artificiala)", afirma prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Chipsurile

Pentru a le creste stabilitatea, pentru a nu se altera, in chipsuri si snacksuri sint introduse grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate (margarina). S-a demonstrat ca aceste grasimi pot determina o crestere a colesterolului chiar mai mare decat grasimile de origine animala (untura de porc sau untul din lapte de vaca). Trebuie in mod deosebit limitat, daca nu eliminat consumul de chipsuri si de snacksuri in cazul copiilor si adolescentilor, pentru ca ei sint in crestere. Snacksurile sint dezechilibrate nutritional, au un continut ridicat de margarina, ca si de arome si de coloranti
artificiali, otravuri chimice care provoaca un dezastru pentru organism.

Din fericire, exista suficiente alimente naturale care nu numai ca inlocuiesc cu succes margarina, dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste.

Recomandarile medicilor

"Intr-o dieta echilibrata trebuie evitate grasimile procesate, care au drept consecinta cresterea riscului aparitiei cancerului si a afectiunilor cardiovasculare. Mai bine mancam grasimi animale de tipul untului, slaninei de porc decat margarina. Untul este grasimea animala pe care organismul uman o asimileaza cel mai usor. Este un aliment bogat in vitamine si in minerale. Grasimile animale de buna calitate trebuie insa consumate cu moderatie. Acestea nu trebuie sa depaseasca 10% din ratia calorica zilnica. La o dieta de 2.000 de calorii pe zi putem savura doua cubulete de unt (20 g). Per total, in dieta noastra, grasimile nu trebuie sa depaseasca 20%-25%. Daca luam 10% din grasimile animale, restul de 10%-15% trebuie sa provina din uleiuri vegetale valoroase, cum sint uleiurile de masline, de soia, de rapita. O sursa de grasimi valoroase este pestele. Putem manca o data - de doua ori pe saptamana peste gras oceanic", precizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Cercetatorii de la Universitatea Harvard au stabilit, intr-un studiu din 1994, ca oamenii care consuma grasimi hidrogenate, care sunt continute in margarina, prezinta un risc dublu de a suferi un atac de cord fata de cei care nu consuma astfel de grasimi. Mai multe studii ample conduse de scoala Harvard pentru Sanatate Publica au indicat o corelatie puternica intre moartea prematura si consumarea unor mari cantitati de grasimi TRANS.

FDA, Institutul American pentru inima, plamini si sange, precum si Asociatia Americana pentru Inima au recomandat reducerea pana la eliminare a consumului de grasimi TRANS.

Inlocuitori naturali ai margarinei:

- Uleiurile obtinute prin presare la rece

1. Uleiul de floarea-soarelui presat la rece. Are o culoare galben inchis, cu gust placut de nuca si usor vascos. Are un continut ridicat de vitamina E si un continut redus de acizi nesaturati cu tripla legatura, ceea ce il face sa-si pastreze timp indelungat proprietatile. Continutul ridicat de lecitina favorizeaza procesele metabolice ale ficatului si ale sistemului nervos, dar regleaza si evacuarea mai potrivita cu ritmul alimentar a colecistului (vezicii biliare). Cu o mare valoare nutritiva, actioneaza de asemenea si ca fluidifiant al secretiilor si este un usor purgativ, cu rol emolient intestinal. Foarte indicat la prepararea salatelor, gatit, copt, prajit. Este adesea utilizat ca ulei de masaj.

2. Uleiul de masline presat la rece. Proprietatile benefice pe care le are asupra sanatatii se datoreaza continutului ridicat de acizi grasi mononesaturati si de substante antioxidante. Studiile au aratat ca uleiul ofera protectie impotriva bolilor de inima, este foarte bine tolerat de stomac si ajuta la combaterea ulcerului si a gastritei. S-a demonstrat ca la oamenii care consuma aproximativ 25 ml (cam 2 linguri) de ulei de masline in fiecare zi, timp de o saptamana, se observa o reducere considerabila a colesterolului si un nivel ridicat al compusilor antioxidanti din sange. Cercetatorii recomanda includerea acestui ulei in dieta zilnica pentru prevenirea cancerului de colon si pentru reducerea riscului aparitiei cancerului la san.

3. Uleiul din seminte de struguri presat la rece. In urma procesului de vinificatie, din semintele de struguri se obtine, prin presare la rece, un ulei foarte sanatos, de culoare galben - auriu cu nuanta verzui, cu gust placut, usor dulce, aproape fara miros. Contine substante minerale - zinc, cupru, seleniu , vitamina E si procianidina. Acestea sunt cei mai puternici chelatori de radicali liberi cunoscuti pana in prezent (de 50 de ori mai puternici decat vitamina E), contribuind la cresterea imunitatii organismului si un element important de scadere al riscului de arteroscleroze. Uleiul de samburi de struguri ofera de fapt celulelor vii o protectie antioxidanta, mentinand sau restabilind in buna masura, elasticitatea vaselor sanguine. in alimentatie se foloseste in special la preparat salate dar si la prajit, fiindca are un punct de fumegare foarte inalt.

4. Uleiul din seminte de dovleac presat la rece. Obtinut ca urmare a procesarii la rece a semintelor de dovleac, are o consistenta mai vascoasa, culoare brun - verzui si un gust specific. Utilizarea sa din timpuri stravechi il recomanda la preintampinarea si alinarea durerilor de vezica, rinichi si prostata. Are efect demonstrat in cresterea tonusului muscular si o actiune pozitiva asupra terminatiilor nervoase. Este si un "dusman" declarat al parazitilor intestinali. Folosit pentru masaj, are efecte bune in tratarea durerilor de cap (migrene), spate, carcei (crampe musculare).Utilizarea sa din timpuri stravechi il recomanda la preintampinarea si alinarea durerilor de vezica, rinichi si prostata.

5. Uleiul de sofranel presat la rece. Are o culoare galben - auriu, cu gust de cereale si o usoara aroma de nuca. Este foarte bogat in acizi organici cu dubla legatura (75 - 80 %) si vitamina E (46mg/100g). Se bucura in ultimii ani de o atentie din ce in ce mai sporita datorita efectelor sale benefice in ceea ce priveste scaderea colesterolului, prevenirea arterosclerozei si incetinirea imbatranirii ca urmare a actiunii sale de antioxidant. in alimentatie se utilizeaza la prepararea salatelor la gatit, la copt, si la prajit.

6. Uleiul de nuca presat la rece. Obtinut prin presarea la rece a miezului de nuca, are o culoare rosie-galbuie, vascozitate medie si aroma specifica. Continutul bogat in minerale ca zinc, potasiu, calciu, magneziu, fosfor, sulf, fier, in vitamine A, B1, B2, C, E si niacina il recomanda ca un bun supliment nutritiv cu efect terapeutic. Acizii organici nesaturati regasiti in proportie de peste 70% in continutul uleiului de nuca scad riscul cardio-vascular, tonifica nervos si usureaza circulatia sangelui. Stimuleaza secretia biliara si favorizeaza cresterea puterii de concentrare, in special la copii. Masajele regulate la cap previn caderea parului, iar in cazul arsurilor solare potoleste simtitor durerile. Se recomanda la salate, prajituri, creme. Se pastreaza in recipient de sticla inchis imediat dupa intrebuintare, datorita receptivitatii crescute la oxidare), in loc racoros si ferit de razele solare.

7. Pentru cei cu dare de mana, exista ulei de arahide, de susan, de migdale dulci, de catina, de in, de canepa, etc., care ajuta la scaderea colesterolului si curata vasele de sange.

- Untul de la tarani, fabricat prin centrifugare

Se gaseste la unele raioane de branzeturi din piete, la un pret echivalent cu cel al untului procesat industrial si la o calitate incomparabila. Untul romanesc din magazine este in general mai bun decat cele de import, deoarece se pare ca este mai putin procesat si denaturat.

Cititi intotdeauna etichetele produselor pe care vreti sa le cumparati!

10 alimente periculoase din frigider

 

Indiferent de anotimp, mulţi dintre noi obişnuiesc să depoziteze în frigider o serie de alimente nesănătoase de care nu avem neapărat nevoie, dar care, potrivit specialiştilor, pot provoca adevărate "dezastre nutriţionale" atunci când sunt consumate. Acest tip de produse sunt considerate "rele" pentru ca au adaosuri considerabile de calorii, grăsimi, sare şi/sau zahăr. Experţii, citaţi de WebMD, au realizat o listă cu cele mai periculoase 10 alimente prezentata si de romania libera, pe care e bine să nu le păstrăm în frigider:

1. Maioneza

Este albă şi gustoasă, dar conţine mult prea multe calorii pentru a merita riscul unui consum exagerat cantitativ. Este avertismentul medicilor nutriţionişti lansat celor care obişnuiesc să consume frecvent maioneză, fie în salate sau în sendvişuri. Potrivit experţilor, 40 de grame de maioneză conţin 360 de calorii. Recomandare: puteţi folosi, pe lângă maioneza light, alte ingrediente mai puţin periculoase pentru siluetă, cum ar fi muştarul sau chili.

2. Sucurile dulci şi acidulate

Băuturile răcoritoare dulci şi acidulate sunt peste tot, în restaurante, supermarketuri, la chioşcuri, mai ales pe timpul verii, când setea este mai intensă. Însă, astfel de sucuri nu conţin nutrienţii atât de necesari organismului, ci mai degrabă un exces de calorii. În plus, îndulcitorii şi coloranţii artificiali cresc riscul de diabet şi alte boli cronice, cel mai periculos fiind aspartanul. Recomandare: consumaţi în special apă plată atunci când vă este sete. De asemenea, ceaiul verde sau cel negru vă asigură necesarul de antioxidanţi, iar laptele degresat conţine nutrienţi de bază, cum ar fi calciu, vitamina D, vitamina B12, potasiu şi magneziu.

3. Băuturile alcoolice

Abuzul de alcool este consecinţa cea mai probabilă a lipsei de control în privinţa băuturilor alcoolice stocate în exces în frigider. Şi cel mai afectat organ în acest caz este ficatul, care va fi forţat să metabolizeze acizii graşi în exces după un consum exagerat de alcool. Totodată, şi celulele creierului sunt expuse pericolului unui abuz de alcool. Potrivit statisticilor, un pahar de vin conţine în jur de 170 de calorii, o doză de bere 150 de calorii, iar 50 de ml de lichior, gin, votcă sau whisky înseamnă 105 calorii.

4. Carne procesată

Fie că este vorba de şuncă, salam, mici, cârnaţi sau pastramă, acest tip de carne este periculoasă pentru organism din cauza conţinutului ridicat de sare, nitraţi şi grăsimi. Carnea procesată creşte riscul unor boli grave, cum ar fi cancerul de colon, din cauza substanţelor folosite pentru conservarea acestui tip de carne. De asemenea, cantitatea mare de sodiu este asociată cu declanşarea sau agravarea unor maladii cardiovasculare.

5. Hot-dog şi sosuri

Intrând în aceeaşi categorie, a produselor din carne procesată, hot-dog-ul este "alimentul" preferat în special de americani, unii dintre aceştia având nelipsite rezerve "strategice" în frigider. Dar şi europeni nu se dau în lături când este vorba de produse de acest fel, fie că sunt înlocuite cu hambugeri sau şaorme. Mulţi dintre consumatori argumentează că preferă să stocheze în frigider astfel de produse şi sosuri pentru că sunt foarte uşor de preparat la cină, de pildă. Dar experţi trag un nou semnal de alarmă: sarea şi grăsimile în exces fac din aceste alimente adevărate bombe calorice extrem de periculoase pentru organism!

6. Produse lactate grase

În comparaţie cu laptele degresat sau iaurtul, care conţine proteine, calciu, riboflavină şi vitamina B 12, produsele lactate grase sunt un pericol din cauza conţinutului excesiv de grăsimi şi cholesterol. De exemplu, o jumătate de litru de lapte gras este echivalent cu 1.904 calorii, 105 grame de grăsimi totale, 59 grame de grăsimi saturate şi 315 miligrame de colesterol.

7. Îngheţată

În multe frigidere (în congelator, desigur) există dacă nu o caserolă cu un tort de îngheţată, cel puţin o înghetată pe băţ sau la pahar. Pe lângă excesul de zahăr, grăsimi saturate şi calorii, îngheţata este vinovată şi de "deturnarea" unei diete de slăbit de la scopul iniţial, antrenând sentimentul de vinovăţie şi resemnare, care, de multe ori, determină opţiunea pentru abandonarea luptei cu kilogramele în plus.

8. Sosuri pentru salată

Deşi sunt gustoase şi săţioase, sosurile pentru salată intră în aceeaşi categorie a alimentelor periculoase pentru organism pentru că şi ele conţin un număr mare de grăsimi şi calorii. Totodată, sunt bogate în sare şi, mult mai rău, sunt un duşman redutabil pentru colecist, putând provoca veritabile colici biliare.

9. Unt sau margarină

Deşi unii specialişti susţin că margarina este vegetală şi are are mai multe "grăsimi bune" (polinesaturate şi mononesaturate) decât untul şi nu conţine colesterol, totuşi unele tipuri de margarină sunt produse printr-un procedeu numit hidrogenare şi din această tranziţie rezultă grăsimi nesănătoase pentru organism. Experţii recomandă evitarea margarinei la cutie, care conţine mai multe grăsimi "rele" decât cea la tub şi citirea cu atenţie a etichetelor de pe ambalaj, pentru a alege produsele cu mai puţine grăsimi "trans", care cresc nivelul colesterolului în sange, şi o dată cu acesta, şi riscul bolilor de inimă. Ca informaţie pentru cei care ţin dietă, o lingură de margarină înseamnă 100 de calorii şi 11 grame de grăsimi.

10. Cartofi feliaţi congelaţi

Se găsesc gata ambalaţi în supermarketuri şi sunt deja pregătiţi de prăjit, adică sunt curăţaţi, feliaţi şi adesea săraţi. Este vorba, desigur, de pungi de cartofi stocate în congelator, pentru a fi preparaţi cu uşurinţă la prânz sau cină. Şi totuşi, spre deosebire de cartofii cruzi, de pe tarabele din piaţă sau lădiţele din magazin, aceşti cartofi gata ambalaţi pot fi vechi de luni de zile, prefierţi şi apoi congelaţi instant pentru a fi cât mai crocanţi. Ei nu pot fi gătiţi într-un mod mai sănătos, de exemplu fierţi sau copţi la grătar, pentru că au fost comercializaţi cu scopul de a fi ... prăjiţi. Iar această modalitate de preparare implică, desigur, un consum suplimentar de calorii, grăsimi şi sare.

Beneficiile mierii de albine

De ce mierea de albine?

Iata cateva raspunsuri pe care le-am gasit pe acest blog.

1. Este cel mai bun hidratant natural.
2. Este un umectant, insemnand ca atrage si retine umiditatea.
3. Are actiune antiiritanta, fiind un remediu excelent pentru pielea uscata.
4. Majoritatea produselor cosmetice de astazi au in compozitia lor miere de albine.

O lingurita de miere contine peste 400 de substante organice, care nu ar putea fi reproduse cu aparatura sofisticata a secolului XXI. Pe langa apa biologica si zaharuri (fructoza, glucoza, maltoza, zaharoza), mierea mai contine o serie de vitamine, de minerale, de ceruri, de enzime care-i dau o valoare terapeutica uriasa. Pe drept cuvant, putem spune ca mierea este alimentul vietii. Dintre vitamine, cele mai importante sunt cele din complexul B si, in cantitati ceva mai mici, vitaminele C, A, D si K. La randul lor, mineralele, prezente in miere intr-o forma usor asimilabila de catre organismul uman, sunt foarte numeroase, variind in functie de tipul de miere: potasiu, calciu, magneziu, fosfor, la care se adauga cantitati extrem de mici de seleniu, crom si iod.

Extrem de important este laptisorul de matca, bogat in hormoni naturali, care favorizeaza regenerarea celulara si normalizarea activitatii unor glande endocrine (gonadele si suprarenalele, in special). Si numaratoarea continua: acizi organici (ajuta in procesul de digestie si asimilare), enzime (stimuleaza procesele de sinteza a vitaminelor in organism, ajuta la metabolismul grasimilor si al proteinelor ori favorizeaza neutralizarea unor toxine). 

Dar sa vedem la ce foloseste aceasta farmacie din borcanul cu miere:

In arsuri ale pielii si furuncule - se amesteca trei parti miere + o parte faina de grau. Se panseaza si se schimba pansamentul la 10 ore, spalandu-se cu ceai de musetel + patlagina (infuzie 2+2 linguri de plante la un litru de apa);si va spun din proprie experienta ca asta chiar merge.

Bolile de inima-mierea ofera un ajutor pretios muschiului cardiac slabit, diminuand oboseala si durerile din regiunea inimii. Este foarte eficienta in edeme de natura cardiaca, in nevroza cardiaca, diminuand extrasistolele. Se recomanda o lingura de miere diluata in ceai de paducel sau talpa-gastii, cu doua ore inainte de masa. Ceaiul se prepara astfel: o lingurita de planta la o cana de apa. Mierea se dilueaza in ceai caldut (miere poliflora).

Sfat pentru cumparator
-mierile false nu zaharisesc, în timp ce toate mierile veritabile cristalizează (în afară de mierea de mană!). În unele cazuri, cumpărătorul este îmbiat cu miere de fenicul ori de zmeur cînd cere miere de salcîm (culorile lor sînt apropiate), iar mierea de floarea-soarelui poate "trece" drept miere polifloră (cea mai valoroasă din punct de vedere terapeutic)".Prin fierbere, mierea îşi pierde proprietăţile terapeutice

De multe ori, grăbiţi să ajungă la altă sursă meliferă, apicultorii nu mai aşteaptă ca albinele să matureze şi să căpăcească mierea. Extrag o miere mult prea lichidă şi care, pentru a nu fermenta, este "uscată" în butoaie de tablă, la soare. Eliminîndu-se surplusul de apă, mierea poate ajunge la consistenţa celei maturate natural. O astfel de miere nu va mai conţine cantitatea normală de principii active, iar zahărul nu mai este invertit în monozaharide direct asimilabile decît parţial.

Principalele categorii de miere produsa in Romania, dar aproape nicaieri in lume sunt:

• mierea de tei - are aroma cea mai placuta si cea mai puternica dintre toate tipurile de miere. Este recunoscuta drept calmant psihic, somnifer, anafrodiziac.
• mierea de floarea-soarelui - este cumva la polul opus fata de cea de tei. Are proprietati tonice psihice si tonice generale, este afrodiziaca, stimuleaza imunitatea.
• mierea de salcam - se pastreaza lichida in mod natural, fiind foarte bogata in fructoza. Are, ca si cea de tei, proprietati calmante psihice. Mai este recomandata drept calmant gastric, stimulent pentru activitatea cardiaca.
• mierea de brad si de alte conifere - este foarte rara, randamentul de culegere al albinelor fiind mic. Are proprietati exceptionale asupra plamanilor si sistemului respirator, beneficiind de proprietati antiinfectioase, expectorante, antitusive si, atunci cand este consumata cu tot cu fagure, bronhodilatatoare.
• mierea de zmeura - face parte dintre asa-numitele soiuri de padure. Are o culoare albicioasa, specifica, dupa care poate fi recunoscuta. Regleaza activitatea ovarelor, este reintineritoare, previne aparitia unor afectiuni ca osteoporoza, sclerodermia.
• mierea de menta - este culeasa de albine din culturile de menta intinse pe zeci de hectare. Se foloseste ca antitusiv, bronhodilatator, calmant gastric, analgezic, antispastic. Usureaza digestia, combate balonarea. 
• mierea de trifoi - este obtinuta de albine, atunci cand sunt tinute in pastorala, in preajma lanurilor cultivate cu soiurile furajere ale speciei Trifolium repens. Are o actiune diuretica foarte buna, ajutand la eliminarea apei in exces din tesuturi si, de asemenea, are o actiune estrogena, adica ajuta la fixarea calciului in oase, iar la femei favorizeaza accentuarea caracterelor feminine si are efect intineritor puternic. 
• mierea de mac - are un efect somnifer, antispastic si anafrodiziac (reduce excitabilitatea sexuala) puternic. Are adesea o nuanta mai inchisa, din cauza ca are in compozitie si mici granule de polen de mac, care este negru la culoare.
• mierea poliflora - proprietatile sale difera foarte mult in functie de regiunea din care este recoltata. De exemplu, mierea de la campie are o actiune antiseptica si sedativa mai puternica, spre deosebire de mierea poliflora din regiunile muntoase inalte, la care efectul antiinfectios se adreseaza in special aparatului respirator, iar efectul sedativ este inlocuit cu unul tonic nervos. In general, mierea poliflora este considerata cel mai complex tip de miere ca actiune terapeutica, ea ingloband nectarul de la cateva zeci, daca nu sute, de specii de plante medicinale.

Topul celor mai nocive mezeluri

Multe dintre mezelurile de pe piaţă conţin cantităţi impresionante de apă şi grăsime, infime de carne şi generoase de E-uri, punându-ne astfel sănătatea în pericol, avertizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopsci, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Acesta a făcut pentru gândul o listă a ingredientelor şi a proporţiilor lor de care ar trebui să ne ferim.

Cele mai ieftine mezeluri sunt şi mai nesănătoase, susţine directorul Institutului de Cercetări Alimentare. "Primul lucru la care trebuie să ne uităm este eticheta compoziţională, că nu există etichete nutriţionale, care să îţi spună câte glucide, câte lipide, câte proteine, conţine produsul.

Trebuie să ştim că pe etichetă, ingredientele sunt trecute în ordinea cantităţilor folosite. Dacă vedem că primul e apă, e evident că acesta este ingredientul care primează. Apoi poţi să vezi pe etichetă că urmează grăsimea şi carnea MDM, adică dezosată mecanic, care conţine resturile care au rămas pe carcase".

Crenvurştii şi parizerul, de pildă, conţin cantităţi impresionante de grăsime, până la 40%, şi sunt făcuţi cu carne dezosată mecanic, "tocătura din resturi", cum o numeşte Mencinicopschi, care adaugă că în topul 3 al mezelurilor care ne pot pune sănătatea în pericol, dacă le mâncăm constant, se află cârnaţii.

Cu o precizare însă: "Important este să ne uităm pe etichetă, pentru că există pe piaţă şi crenvurşti de bună calitate, care conţin multă carne, însă aceştia sunt mai scumpi. Trebuie să fim atenţi cu produsele pe care vedem că scrie cel mai ieftin, pentru că cel mai ieftin înseamnă adesea de calitate foarte proastă", afirmă Mencinicopschi. Acesta mai spune că şunca, salamurile, kaiserul, dar şi alte produse alimentare, precum pâinea, pot fi periculoase pentru sănătate pe termen lung dacă sunt realizate cu ingredientele nepotrivite.

Lista ingredientelor de evitat

În majoritatea mezelurilor, găseşti mari cantităţi de grăsime. "Grăsime multă, şoric mult, foarte multe grăsimi satuarate care ne îngraşă şi cresc nivelul colesterolului. Să îi dai unui copil multe mezeluri de proastă calitate este ca şi când i-ai da toată ziua grăsime şi şoric", atrage atenţia directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Un alt ingredient de bază este apa. Pentru ca apa să poată fi folosită încantităţi mari în mezeluri este nevoie de un gelifiant, caragenanul, cunoscut şi sub numele de E407. "Este un extras din alge marine, care reţine apa şi tu cumperi, astfel, apa la preţul cărnii. Există studii noi care arată că E407 ar putea fi responsabil pentru apariţia cancerului colorectal", spune Mencinicopschi. Guma de guar este tot un gelifiant şi este tot nesănătoasă în cantităţi mari şi pe termen lung.

Carnea MDM sau carnea dezosată mecanic este prezentă în multe dintre mezeluri, spune Mencinicopschi: "Această tocătură din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slabă calitate. În unele ţări europene, ea nu poate fi folosită decât în fabrica în care a fost produsă, ea nu poate fi congelată şi trimisă din loc în loc aşa cum se întâmplă în România".

Nitritul şi nitratul de sodiu, E250 şi E251, împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. "Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. În cazul sugarilor, urmările sunt tragice, pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară", mai spune Mencinicopschi.

Monoglutamatul de sodiu, E621, are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. Însă şi toxică, apreciază specialiştii în nutriţie. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinţa umană - acela al echilibrului dintre saţietate şi foame.Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat, putem suferi de ameţeli, dureri de ca şi sezaţii de greaţă, avertizează Mencinicopschi.

Mâncărurile, mai sănătoase acum câteva zeci de ani

Directorul Institutului de Cercetări Alimentare a făcut un inventar al ingredientelor folosite în mezeluri, în România, cu câteva decenii în urmă.

"Iată cum arăta o reţetă de crenvurşti de vită, în 1962. Pentru o sută de kilograme, se foloseau 70 kg de carne de vită calitatea I, 30 kg de slănină, 50 de grame de piper, 30 de grame de nucşoară, boia de ardei şi usturoi. Amestecul era apoi introdus în intestine de ovine. În 1967, reţeta pentru 100 kd de cârnaţi proaspeţi era următoarea: carne semigrasă de porc, 100 kg, 250 gr de piper, 250 gr usturoi, 2 kg de sare şi maţe subţiri de porc", spune Mencinicopschi.

Miezul de nuca te face invincibil

In fiecare toamna, medicina naturista recomanda o cura de nuci, fiindca aceste fructe gustoase sunt extrem de sanatoase. Cura este indicata ca adjuvant în tulburarile de stomac si intestine: ulcere, dispepsii, iritatii, diaree, constipatie. Putem manca miez de nuca o luna intreaga, daca nu depasim 100 de grame pe zi. In acest fel, vom evita si neplacerile cauzate de rontaitul indelung al miejilor, adica afte si inflamatii bucale. Daca ele totusi se instaleaza, luati o lingurita de miere de albine si plimbati-o prin gura.

Sau se mai poate clati gura cu decoct de salvie. Nucile se mesteca indelung inainte de a fi inghitite. Se pot consuma si usor prajite, pentru a fi mai usor de digerat. Nucile pe care nu le mancati, pastrati-le pentru preparate naturiste, utile in tratarea diferitelor afectiuni. Sau puneti-le la uscat. Imediat vine Craciunul si miezul de nuca va da cozonacilor un gust delicios. Cu toate ca este satios si sanatos, multi dintre noi se feresc sa manance prea mult miez de nuca, pe motiv ca ingrasa. intr-adevar, are o valoare calorica mai mare decat a carnii, dar grasimile din nuci sunt nesaturate, contribuind la scaderea colesterolului.

Inima, prima protejata

Antioxidantii continuti in miezul fructului regleaza pe cale naturala nivelul colesterolului in sange si, implicit, tensiunea arteriala. Consumul periodic de nuci proaspete intareste vasele de sange si previne deteriorarea acestora, mai ales la varstnici. Datorita bogatiei in vitamina E, consumatorii de nuci prezinta risc minim de a face un atac de cord. Opt nuci pe zi tin arterele flexibile, inima sanatoasa si previn aparitia atacului vascular cerebral, arata un studiu american recent. Specialistii ne sfatuiesc sa consumam nuci mai ales dupa o masa bogata in grasimi pentru a atenua efectele lor negative asupra organismului.

Cercetatorii au mai observat ca acidul alfa-linolenic din nuci poate fi benefic pentru cei cu tulburari ale ritmului cardiac. Grasimile protectoare din nuci inlatura efectele grasimilor saturate din dieta. Studiile au mai aratat ca persoanele care mananca nuci de cel putin doua ori pe saptamana au un risc de doua ori mai mic de a suferi o criza cardiaca subita, fata de cei care nu mananca deloc nuci. Nucile reduc de asemenea si riscul unei boli coronariene cu aproximativ 30%. Se spune ca daca mananci cinci portii de nuci verzi pe saptamana, vei avea o inima de atlet.

Excelenta pentru stomac

 Miezul de nuca prajit combate infectiile urinare, dar in acelasi timp poate fi folosit si pentru a scapa de tuse. Este un excelent vermifug, eliminand in special tenia. Datorita continutului bogat in cupru, nucile sunt indicate in dieta persoanelor cu anemie. Miezul a 20 de nuci, consumat zilnic, e un tratament eficient contra psoriazisului sau a eczemelor alergice. Ba chiar rezolva si acneea. Nucile contin vitamina B1, care joaca un rol esential in metabolismul glucidelor si este absolut necesara pentru functionarea normala a musculaturii si a sistemului nervos. Consumul de nuci creste pragul de toleranta pentru durere si aduce o contributie importanta la mentinerea tonusului musculaturii netede, fiind implicat si in procesele de transmitere neuromusculara. Miezul a patru nuci prajite rezolva constipatia. Acelasi efect se obtine si daca nucile se tin in apa cateva ore inainte de a fi mancate. Nucile contin tanin, cu efect astringent, de aceea sunt folositoare si in tratamentul diareei.

Antitumoral

Datorita continutului bogat in cupru, nucile sunt indicate in dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism si artroze, in stari precanceroase si tuberculoza, in special tuberculoza osoasa si, de asemenea, la bolnavii de sifilis si blenoragie. De asemenea este de un excelent ajutor in tratamentul scrofulozei, pentru ca favorizeaza drenajul limfei si al pielii. Datorita acizilor grasi omega-3, antioxidantilor si fitosterolului, nucile sunt arme redutabile in lupta cu cancerul mamar. Tumorile se micsoreaza si chiar dispar.

Un nou studiu arata ca un consum zilnic moderat de nuci aduce beneficii pacientilor diagnosticati cu diabet de tip II, mentinand sub control limitele de insulina. Potrivit expertilor, un aport zilnic de 30 de grame de nuci reduce riscurile agravarii bolii intr-o proportie mult mai mare decat un regim hipocaloric si hipolipidic. Barbatii ar trebui sa consume des nuci, deoarece aceste fructe trateaza sterilitatea si impotenta.

Memoria e stimulata

In Evul Mediu, nuca era recunoscuta pentru rolul tamaduitor in cazul bolilor mintale. Se credea ca forma fructului aduce cu forma creierului, de aceea are efect in tratarea mintii. Astazi, cercetarile moderne au aratat ca nuca este stimulent al memoriei si e recomandata celor ce depun un efort intelectual sporit. Continutul bogat in zinc recomanda miezul de nuca in tratamentul asteniei, intarzierilor de crestere, tulburarilor sistemului nervos. Pentru cei surmenati si slabiti, un pumn de miez maruntit se amesteca cu o lingura de miere, dupa care se bea un pahar cu suc proaspat de fructe.

Pentru marirea capacitatii de memorare si pentru perioadele de invatare, mai ales in perioada examenelor, se pot consuma zilnic 10-15 nuci amestecate cu 4 linguri de miere de albine poliflora. Amestecul se mananca pe indelete mestecand bine fiecare imbucatura. Pasta obtinuta din miejii a opt nuci verzi macinate si o lingura de miere poliflora este un preparat energizant cu efecte benefice in combaterea aterosclerozei, colesterolului si stresului. Terapia trebuie urmata trei-patru saptamani si va va scapa si de dureri de cap si migrene.Ulei anti-enurezis

 Uleiul de nuca este indicat in alimentatia dietetica pentru prevenirea aterosclerozei si cresterea parului. Adaugat in salate, combate tenia. Ajuta in caz de enurezis (scaparea involuntara si inconstienta a urinei). Se imbiba o felie de paine prajita cu o lingurita de ulei de nuca si se consuma in fiecare seara, timp de 15 zile. Uleiul de nuca se mai foloseste pentru frectionarea corpului la copiii rahitici, anemici, precum si in dermatoze (are efect emolient).

Si totusi, prudenta!

Conform site-ului revistamagazin.ro nucile nu sunt contraindicate celor suferinzi de hepatita, dar acesti bolnavi vor trebui sa consume cantitati mai mici. Nucile nu provoaca tulburari si dificultati de digestie daca sunt corect asociate. in niciun caz nu se mananca nuci la o cina copioasa sau la pranz, dupa un mic-dejun foarte bogat. Se combina bine cu cruditati, dar nu se recomanda asociate cu carnea, fainoasele, amidonul, produse de patiserie si dulciuri.