Topul celor mai nocive mezeluri

Multe dintre mezelurile de pe piaţă conţin cantităţi impresionante de apă şi grăsime, infime de carne şi generoase de E-uri, punându-ne astfel sănătatea în pericol, avertizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopsci, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Acesta a făcut pentru gândul o listă a ingredientelor şi a proporţiilor lor de care ar trebui să ne ferim.

Cele mai ieftine mezeluri sunt şi mai nesănătoase, susţine directorul Institutului de Cercetări Alimentare. "Primul lucru la care trebuie să ne uităm este eticheta compoziţională, că nu există etichete nutriţionale, care să îţi spună câte glucide, câte lipide, câte proteine, conţine produsul.

Trebuie să ştim că pe etichetă, ingredientele sunt trecute în ordinea cantităţilor folosite. Dacă vedem că primul e apă, e evident că acesta este ingredientul care primează. Apoi poţi să vezi pe etichetă că urmează grăsimea şi carnea MDM, adică dezosată mecanic, care conţine resturile care au rămas pe carcase".

Crenvurştii şi parizerul, de pildă, conţin cantităţi impresionante de grăsime, până la 40%, şi sunt făcuţi cu carne dezosată mecanic, "tocătura din resturi", cum o numeşte Mencinicopschi, care adaugă că în topul 3 al mezelurilor care ne pot pune sănătatea în pericol, dacă le mâncăm constant, se află cârnaţii.

Cu o precizare însă: "Important este să ne uităm pe etichetă, pentru că există pe piaţă şi crenvurşti de bună calitate, care conţin multă carne, însă aceştia sunt mai scumpi. Trebuie să fim atenţi cu produsele pe care vedem că scrie cel mai ieftin, pentru că cel mai ieftin înseamnă adesea de calitate foarte proastă", afirmă Mencinicopschi. Acesta mai spune că şunca, salamurile, kaiserul, dar şi alte produse alimentare, precum pâinea, pot fi periculoase pentru sănătate pe termen lung dacă sunt realizate cu ingredientele nepotrivite.

Lista ingredientelor de evitat

În majoritatea mezelurilor, găseşti mari cantităţi de grăsime. "Grăsime multă, şoric mult, foarte multe grăsimi satuarate care ne îngraşă şi cresc nivelul colesterolului. Să îi dai unui copil multe mezeluri de proastă calitate este ca şi când i-ai da toată ziua grăsime şi şoric", atrage atenţia directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Un alt ingredient de bază este apa. Pentru ca apa să poată fi folosită încantităţi mari în mezeluri este nevoie de un gelifiant, caragenanul, cunoscut şi sub numele de E407. "Este un extras din alge marine, care reţine apa şi tu cumperi, astfel, apa la preţul cărnii. Există studii noi care arată că E407 ar putea fi responsabil pentru apariţia cancerului colorectal", spune Mencinicopschi. Guma de guar este tot un gelifiant şi este tot nesănătoasă în cantităţi mari şi pe termen lung.

Carnea MDM sau carnea dezosată mecanic este prezentă în multe dintre mezeluri, spune Mencinicopschi: "Această tocătură din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slabă calitate. În unele ţări europene, ea nu poate fi folosită decât în fabrica în care a fost produsă, ea nu poate fi congelată şi trimisă din loc în loc aşa cum se întâmplă în România".

Nitritul şi nitratul de sodiu, E250 şi E251, împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. "Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. În cazul sugarilor, urmările sunt tragice, pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară", mai spune Mencinicopschi.

Monoglutamatul de sodiu, E621, are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. Însă şi toxică, apreciază specialiştii în nutriţie. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinţa umană - acela al echilibrului dintre saţietate şi foame.Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat, putem suferi de ameţeli, dureri de ca şi sezaţii de greaţă, avertizează Mencinicopschi.

Mâncărurile, mai sănătoase acum câteva zeci de ani

Directorul Institutului de Cercetări Alimentare a făcut un inventar al ingredientelor folosite în mezeluri, în România, cu câteva decenii în urmă.

"Iată cum arăta o reţetă de crenvurşti de vită, în 1962. Pentru o sută de kilograme, se foloseau 70 kg de carne de vită calitatea I, 30 kg de slănină, 50 de grame de piper, 30 de grame de nucşoară, boia de ardei şi usturoi. Amestecul era apoi introdus în intestine de ovine. În 1967, reţeta pentru 100 kd de cârnaţi proaspeţi era următoarea: carne semigrasă de porc, 100 kg, 250 gr de piper, 250 gr usturoi, 2 kg de sare şi maţe subţiri de porc", spune Mencinicopschi.