Dorinta de a preveni cancerul de piele a determinat consecinte neasteptate-afectarea functiei cerebrale datorita deficitului vitaminei D. “Vitamina soarelui” este sintetizata in pielea umana si animala cind este expusa la lumina solara directa.
Desi aceasta este bine cunoscuta prin promovarea sanatatii osoase si reglarea nivelului de calciu (de unde si suplimentarea cu vitamina D a laptelui), se pare ca nu i se cunosc toate beneficiile. Oamenii de stiinta au asociat acest nutrient liposolubil cu activitate de hormon unui numar de functii ale organismului, incluzind si pe cea cerebrala.
Se stie de mult ca exista receptori pentru aceasta vitamina in sistemul nervos central si in hipocampus si ca aceasta activeaza si dezactiveaza enzime in creier si LCR, implicate in sinteza neurotransmitatorilor si cresterea nervilor. In plus, studiile pe animale si cele de laborator sugereaza ca vitamina D promoveaza si reduce inflamatia.
Cercetatorii au aflat ca scaderea nivelului vitaminei D are efecte negative in performanta efectuarii unui set de teste mentale, direct proportional. Comparat cu indivizii cu nivele optime de vitamina D, cei cu deficit erau de doua ori mai afectat cognitiv. Desi se stie ca nivelul scazut al vitaminei D este asociat cu afectarea cognitiva, nu se cunoaste daca nivelul ridicat sau normal diminua aceste pierderi cognitive si daca administrarea de suplimente va ajuta la recistigarea unor astfel de functii cerebrale pierdute.
Desi afectarea cognitiva este frecvent un precursor al dementei si al bolii Alzheimer, vitamina D este un subiect fierbinte printre cercetatorii acestor patologii.
Deci cita vitamina D este recomandata? Expertii spun ca 1000 pina la 2000 UI zilnic-cantitatea pe care o sintetizeaza corpul dupa 15-30 de minute de expunere la soare de doua sau trei ori pe saptamina pentru adultii sanatosi. Totusi, culoarea pielii, modul de viata si suprafata cutanata expusa afecteaza productia de vitamina D.
Vitamina D prenatala poate influenta dezvoltarea limbajului la copil
Rezultatele unui studiu larg sugereaza ca nivelul vitaminei D materne in timpul sarcinii afecteaza dezvoltarea neurocognitiva a copiilor. Studiul arata ca femeia insarcinata cu un nivel insuficient seric al vitaminei D (sub 46 nmoli/L) are un risc de aproximativ 2 ori mai mare de a avea un copil cu dificultati clinic semnificative ale limbajului comparat cu femeia al carei nivel de vitamina D este mai mare de 70 nmoli/L.
Aceste rezultate se potrivesc cu informatiile deja stiute asupra importantei vitaminei D in dezvoltarea fetala. Cercetatorii urmeaza sa faca studii randomizate controlate pentru a determina daca vitamina D suplimentata in perioada de sarcina ajuta la promovarea unei dezvoltari neuropsihice optime a nou-nascutului.
Insuficienta materna in vitamina D in timpul dezvoltarii sarcinii este asociata cu un numar de prognosticuri nefavorabile pentru copil, incluzind o crestere fetala neadecvata, o constitutie osoasa deficitara si astm in perioada copilariei. Si totusi se stiu foarte putine despre statusul vitaminei D materne si dezvoltarea neuropsihica a nou-nascutului.
Singurul studiu care a investigat modelele de dezvoltare ale copiilor nu a gasit nici un efect al insuficientei vitaminei D materne. Totusi acesta a fost un studiu de amploare limitata si nu a permis cercetatorilor sa concluzioneze asupra intrebarii daca insuficienta materna a vitaminei D in timpul sarcinii are sau nu efecte asupra comportamentului si a dezvoltarii limbajului copilului.
Noul studiu efectuat recent, a examinat de doua ori numarul femeilor insarcinate implicat in primul studiu si a aratat o legatura intre insuficienta materna a vitaminei D si afectarea limbajului la copiii acestor mame.
Se pare ca insuficienta materna a vitaminei D afecteaza evolutia normala a dezvoltarii creierului la copil. Vitamina D are anumite functii biologice care sunt importante pentru neurodezvoltare, incluzind promovarea diviziunii celulare si protectia impotriva neurotoxinelor. Noile cercetari doresc sa afle mecanismele biologice exacte care pot lega insuficienta vitaminei D la mama si dezvoltarea anormala a creierului. Punctul slab al studiului este faptul ca a urmarit evolutia neuropsihica a copiilor doar cu virste intre 5 si 10 ani.
Poate nivelul scazut al vitaminei D sa determine depresie?
Un studiu larg efectuat pe adulti sugereaza o legatura puternica intre nivelul scazut al vitaminei D si simptomele depresive, mai ales la indivizii cu istoric de depresie. Deoarece relatia dintre vitamina D scazuta si depresie a fost semnificativa la cei cu istoric al bolii se poate ca aceasta sa fie mai mult un marker al recaderilor decit al debuturilor. Supravegherea pacientilor cu depresie si a celor cu nivele scazute ale vitaminei D in organism poate fi utila. Studiul a fost publicat in noimbrie 2011 in revista Clinicii Mayo si a implicat 12. 594 de participant cu o virsta medie de 51 de ani. Un total de 1563 de indivizi avea istoric de depresie, iar 11. 031 nu.
Nivelul ridicat al vitaminei D este asociat cu risc diminuat de depresie recurenta. Riscul a scazut cu aproximativ 1% pentru fiecare 10ng/mL crestere a vitaminei D, diminuarea riscului nu a fost semnificativa pentru cei fara antecedente de depresie.
Medicii spun ca este biologic plauzibila teoria ca vitamina D ar avea un rol in depresie. Aceasta pare a fi un factor important pentru sanatatea creierului si poate fi implicat in patogeneza depresiei.
Factorii de risc ai depresiei nu sunt bine intelesi, dar par sa implice gnetica si mediul inconjurator. Cei obezi au un risc mai mare de depresie, iar cei diagnosticati cu boli precum cancer, boli cardiovasculare si scleroza multipla pot dezvolta depresie.
Expunerea la soare si riscul de depresie: nu exista studii raportate care sa asocieze lumina UVB riscului de depresie, totusi simptomele de depresie se pot intensifica in timpul iernii-cunoscuta fiind tulburarea afectica sezoniera.
-rezidentii Comunitatii Virstnicilor din Olanda cu depresie majora sau minora aveau nivelul vitaminei D serice cu 14% mai mic fata de cei fara depresie.
-femeile italience cu nivel scazut de vitamina D-sub 20 ng/ml aveau un risc de doua ori mai mare de a dezvolta depresie, pentru barbati riscul crescuse cu 60%
-femeile in postmenopauza cu o fractura vertebrala prin tasare aveau cu 20% mai multe simptome depresive decit cele fara fractura, femeile cu cel putin 3 astfeld e fracture aveau o frecventa a depresiei crescuta de 3 ori
-femeile siriene cu boala cardiovasculara, hipertensiune sau boala renala sunt predispuse de 3 ori mai mult de a face depresie, barbatii cu rheumatism si boala respiratorie au un risc ridicat de depresie; nivelul vitaminei D este un factor de risc pentru toate aceste boli
-istoricul de depresie se asociaza cu dezvoltarea tardiva a bolii Alzheimer, studiile arata ca vtamina D este un factor de risc si in aceasta boala.
Vitamina D actioneaza prin reducerea riscului bolilor care pot declansa depresia, cum este cancerul, boala cardiovasculara si scleroza multipla si prin reducerea producerii de citokine, proteine care cresc inflamatia si sunt un factor pentru depresie.
Deficitul de vitamina D asociat cu dementa si Alzheimer
Barbatii si femeile in virsta cu nivele scazute ale vitaminei D sunt de 4 ori mai predispusi la probleme ale memoriei, atentiei si logicii, dupa un studiu nou prezentat. Se sugereaza o legatura intre deficitul vitaminei si cresterea riscului de declin cognitiv cu dementa in cursul vietii. Majoritatea batrinilor din lume au nivele deficitare de vitamina D. Se suspecteaza ca aceasta vitamina –hormon ajuta la curatarea toxinelor din creier, ajtind la ruperea proteinei amiloid-beta, substanta care joaca un rol in determinarea bolii Alzheimer.
Pacientii in virsta cu nivele scazute ale vitaminei D au avut rezultate slabe la testele de logica si memorie fata de cei cu nivele adecvate. Cei cu nivele sever deficiente au experimentat un declin substantial in gindire si executarea functiilor-capacitatea de a organiza gindurile, de a lua decizii si de a face planuri. Legatura dintre vitamina si declinul cognitiv a persistat chiar si dupa ajustarea dietei, a starii generale de sanatate si a altor factori.
Sursa: romedic.ro
Foto: romedic.ro
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu