Ce ascunde pofta exagerata de mancare

Pofta exagerată de mâncare se datorează, în principal, greşitei gestionări a consumului de alimente. Sărirea peste micul dejun va crea, în compensaţie, o poftă de mâncare exagerată la prânz şi cină.

 

Supraconsumul de alimente industriale, rafinate, bogate în zaharuri, va determina oscilaţii mari ale glicemiei, hiperinsulinemie postprandială, care la rândul ei va favoriza transformarea acestora în grăsimi. Acest surplus de grăsimi se va depune în adipocite, celulele ţesutului gras, apărând în final supraponderalitatea şi obezitatea. Adipocitele au funcţii hormonale, secretând leptina, hormonul saţietăţii care acţionează asupra unei regiuni a creierului – hipotalamusul. Hipotalamusul controlează pofta de mâncare, dar în lipsa leptinei sau a rezistenţei la leptină acesta rămâne permanent activ, inducând foamea continuă. Astfel, începem să mâncăm orice, chiar şi alimente care în mod normal nu ne plac, ajungând inevitabil la obezitate.

Poftele pentru anumite alimente apar atunci când consumăm alimente industriale rafinate, cu încărcătură glicemică ridicată şi densitate nutriţională scăzută în cadrul unor diete monotone care nu ne pot furniza nutrienţii necesari sănătăţii organismului.

Spre exemplu, este cunoscut sindromul conservelor care se evidenţiază printr-un ansamblu de manifestări morbide, ca urmare a carenţelor vitaminice, îndeosebi vitaminele B şi C, induse de o alimentaţie bogată în produse tratate termic (sterilizate, pasteurizate, iradiate sau pregătite cu ajutorul microundelor). Pe lângă poftele alimentare, acest sindrom se manifestă şi prin leziuni cutaneomucoase: edeme, echimoze, pete şi hemoragii, asociate cu astenie intensă.

Pofta de dulce

Pofta de dulce, în condiţiile unei diete echilibrate şi diversificate este normală, însă problemele încep atunci când nu ne putem abţine de la consumul de dulciuri. Atunci când poftim tot timpul la dulce s-ar putea, în faza incipientă, să suferim de o carenţă de crom şi magneziu. Cromul este necesar pentru producerea factorului de toleranţă la glucoză (GTF), care este absolut necesar pentru funcţionarea normală a hormonului hipoglicemiant – insulina. Când insulina nu mai poate transporta glucoza din sânge în interiorul celulelor pentru a fi transformată în energie, celulele sunt permanent înfometate, inducând dorinţa de dulce.

Pofta de sărat

Cei care poftesc frecvent la alimente sărate s-ar putea să sufere de hipertensiune arterială, de deshidratare cronică şi de aceea ar trebui să se prezinte la un examen medical cât mai repede posibil.

Pofta de sărat poate indica şi o lipsă de calciu şi potasiu. Se cunoaşte că sodiul (Na) este un antagonist al potasiului (K) şi calciului (Ca), determinând eliminarea acestora din oase, plasma sanguină şi celulele corpului.

Se recomandă, în aceste cazuri, creşterea consumului de fructe şi legume, care sunt principalele surse de potasiu şi de produse lactate probiotice (iaurt natur, sana, kefir), surse valoroase de calciu împreună cu fasolea, alunele, nucile, sardinele, pătrunjelul frunze, brânzeturile etc.

Pofta de carne

Scăderea rezervelor de proteine, în special a masei musculare, atunci când suntem suprasolicitaţi fizic şi psihic, în cazul în care nu consumăm carne, ouă, lactate, poate determina pofta de carne. De asemenea, consumul de produse industriale din carne cu proteine cu valoare biologică scăzută (mezeluri, cârnaţi, paté-uri) poate declanşa şi întreţine pofta de carne, organismul sperând să găsească o sursă de proteine de înaltă calitate biologică. În aceste situaţii ar fi de preferat să adoptăm o dietă diversificată din care să facă parte în special carnea de peşte, carnea de pui (ecologic sau de curte), ouăle (ecologice sau de curte), carnea roşie ecologică, dar şi urda, quinoa, amarantul.

Pofta de fructe

Pofta de fructe reprezintă, în general, expresia carenţelor de enzime alimentare, vitamine, minerale şi fitochimicale (non-nutrienţi). Fructele din flora de pădure, sau cultivate (de preferat ecologice), consumate la deplină coacere naturală, în sezonul lor de apariţie, aprovizionează organismul cu enzime alimentare active (fiind alimente vii), vitamine naturale, minerale cu înaltă biodisponibilitate şi fitochimicale (antioxidanţi) necesare reechilibrării fiziologiei şi restabilirii sănătăţii fizice şi mentale.

Fructele crude vor fi consumate numai între mese, pe stomacul gol, fără a fi asociate cu nici o altă categorie de alimente: legume, leguminoase, carne, lapte, ouă, grăsimi, cereale.

Fructele se pretează cel mai bine pentru înlocuirea alimentelor junk-food care de obicei se ronţăie între mese: chips, snacks, pop-corn, dulciuri, sticks etc.

Pofta de cafea

Pofta de cafea poate trăda o lipsă de sulf (S) şi fier (Fe). Surse bune de sulf sunt carnea, peştele, ouăle, lactatele, varza, broccoli, conopida, cerealele integrale, germenii proaspeţi de grâu, lintea, năutul, ceapa, usturoiul (alicină).

Fierul este de asemenea un element vital, găsindu-se în organe de animale, carne (în forma hemică), ouă, ciuperci, pătrunjel frunze, boia de ardei, cacao-ciocolată neagră, cafea, etc.

Sfaturi pentru prevenirea poftei excesive de alimente

Pofta exagerată de mâncare poate fi combătută şi corect gestionată prin adoptarea unei diete diversificate şi echilibrate, formată din alimente naturale, integrale, provenite din lanţuri trofice scurte ecologice, durabile.

Asociaţi corect alimentele şi ingredientele din alimente, cu respectarea orarului de masă şi a celor trei mese principale zilnice. Luaţi micului dejun întotdeauna, ştiind că acesta este esenţial pentru prevenirea poftelor şi foamei exagerate, prevenind apariţia supraponderalităţii şi obezităţii.

Consumaţi minimum cinci porţii de legume şi fructe crude în fiecare zi, înlocuind ronţăitul de alimente tip junk-food (chips, sticks, snacks); Consumaţi alimente naturale, integrale, cu încărcătură glicemică scăzută (GL), pentru evitarea oscilaţiilor mari ale glicemiei.

Practicaţi activităţi fizice precum mersul pe jos, folosirea scărilor, înot, grădinărit, zilnic, cel puţin o jumătate de oră pentru combaterea sedentarismului – inamic modern asociat cu hrana devitalizată industrială şi cu supraconsumul implicit de calorii goale, dar ieftine, însă nocive dupa cum spunea si doctorul Mencinicopschi.