24 feb. 2012

5 trucuri princare sa pari mai tanara cu 10 ani

Pe măsură ce anii trec, tenul, ochii şi buzele încep să se transforme, iar acelaşi stil de machiaj pe care îl foloseşti de ani de zile parcă nu îţi mai oferă rezultatele la care visai.

De aceea este absolut necesar să-ţi adaptezi machiajul în funcţie de vârstă şi să foloseşti trucuri care să te ajute să arăţi cu ani buni mai tânără.

Iată câteva trucuri simple:

Nu-ţi încărca tenul

Un ten excesiv machiat nu face altceva decât să îţi adauge câţiva ani în plus. Dacă ai cearcăne sau pete pigmentare, acoperă delicat cu puţin corector, în loc să foloseşti un fond de ten dens, cu putere mare de acoperire, pe toată faţă.

Alege un fond de ten fluid, care să uniformizeze culoarea pielii, dar fără să o încarce. Cu cât pielea ta este mai naturală, cu atât pari mai tânără.


Particule strălucitoare

Cremele hidratante sau fondurile de ten cu particule stălucitoare sunt ideale pentru pielea matură. Spre deosebire de pudra compactă, care se poate strânge în riduri şi care face tenul să pară şi mai matur, o formulă lichidă cu particule ce reflectă lumina oferă iluzia de ten luminos şi tânăr.

Ca să aplici corect fondul de ten, foloseşte un burete special, pe care să pui o cantitate mică şi pe care să o distribui uniform, pe toată faţa.


Pune-ţi ochii în valoare

Ondulatorul pentru gene, fardurile pentru ochi sidefate şi mascara reuşesc să dea anii înapoi pentru tine. Cea mai simplă metodă prin care îţi poţi face ochii să pară mai mari şi prin urmare mai tineri este să îţi curbezi genele şi să aplici puţin fard strălucitor.

Cu timpul, albul ochilor nu mai este la fel de intens, ceea ce face ca privirea să pară îmbătrânită. Dacă aplici o mascara de un negru intens, albul ochilor va părea strălucitor, iar privirea tăi îşi recapătă tinereţea.

Sprâncenele sunt de asemenea foarte importante, forma lor putând să adauge sau să şteargă câţiva ani de pe chipul tău.
Sprâncenele mai groase şi mai dese sunt cele care te avantajează şi care te ajută să pari mai tânără. Le poţi face să pară mai dese cu ajutorul unui fard special pentru definirea lor.


Un strop de roz

Un roz neutru aplicat pe buze şi pe pomeţi redă tinereţea chipului tău şi îi oferă acea îmbujorare adolescentină. Foloseşte în catităţi mici, atât pe buze, cât şi pe pomeţi.


Buze apetisante

Linia buzelor se estompează uşor odată cu trecere anilor, iar buzele nu mai par la fel de ferme şi de pline, iar rujul se poate întinde, ceea ce strică cu siguranţă chiar şi cel mai reuşit machiaj.

Foloseşte un creion de contur în nuanţe neutre pentru a-ţi contura buzele, astfel încât rujul să se fixeze mult mai bine şi buzele să pară mai ferme.

Sursa: eva.ro

Foto: eva.ro

Cum sa ai un abdomen de vis in doar doua saptamani

Ai tot amânat dieta și mersul la sală, air primăvară bate la ușă. Te bate gândul să te înfometezi puțin, să faci și sport și eventual să leșini pe la sală. Din păcate, nu funcționează și nimeni nu își dorește să ajungă la spital încercând să slăbească. În plus de asta, ți se lasă pielea dacă slăbești într-un ritm prea rapid. 

Așadar, combină o dietă bazată pe legume și fructe de sezon, lactate și carne la grătar, cu câteva elemente din BeamFit, antrenamentele cunoscute ca fiind cele mai eficace când vine vorba de un abdomen tonifiat și bine lucrat. Aceste antrenamente au un număr mare de exerciții, variate, cu puține repetări. Regula de aur este să ai tot timpul abdomenul încordat în timp ce execuți mișcările și să păstrezi o poziție corectă a spatelui. O să poți purta nestingherită maiouri mulate și îți vei dori să revină moda tricourilor cu buricul la vedere.


Iată câteva dintre exercițiile-minune:

1. Stai întinsă pe beam, cu mâinile pe ceafă. Menține abdomenul încordat și ai grijă ca spatele să fie mereu în poziția corectă, drept și lipit de saltea. Piciorul de pe beam este flexat, iar cel care lucrează este întins la 45 de grade, deasupra beam-ului. Ridică omoplații și capul de pe sol concomitent cu piciorul întins, spre tavan. Nu te trage de gât, ridică-te din abdomen, încordându-l. Nu duce bărbia în piept, menține privirea îndreptată spre tavan. Execută mișcările foarte lent, pentru un efect garantat. Două serii a câte 30 de repetări cu fiecare picior.


2. Stai în aceeași poziție ca la primul exercițiu, doar că de data aceasta întinzi mâinile deasupra capului, cu coatele întinse și ții capul ridicat de pe beam. Încordează bine abdomenul și ridică-te în fund, cu mâinile întinse spre piciorul ridicat, ca și cum ai vrea să apuci ceva. Piciorul întins rămâne la 60 de grade, iar mișcarea se execută doar din trunchi. Ai grijă să menții spatele drept pe tot parcusul exercițiului. Execută două serii a câte 20 de repetări cu fiecare picior.


3. Stai întinsă pe beam, cu mâinile la ceafă și genunchii flexați la 90 de grade. Menține capul ridicat cu ajutorul mâinilor și încordează bine abdomenul. Trage cotul spre genunchiul opus și întinde alternativ celălalt picior. Coboară piciorul întins la 45 de grade de beam, fără să-l atingi. Execută câte 20 de repetări lente cu fiecare picior.


4. Stai cu spatele lipit de beam și cu picioarele lipite, perfect întinse spre tavan, astfel încât să formeze un unghi de 90 de grade cu trunchiul. Brațele sunt flexate, de o parte și de alta a beamului, lângă urechi, cu palmele orientate către exterior. Coboară lent picioarele, fără a le dezlipi, la 60 de grade de sol. Apropie fundul de marginea beam-ului și încordează bine abdomenul. Execută două serii a câte 15 repetări lente.

Sursa: eva.ro

Foto: eva.ro

19 feb. 2012

10 alimente care te ajută să slăbeşti 3 kilograme într-o săptămână

Dietele bazate pe abundenţa unui singur aliment sunt o metodă rapidă să scapi de câteva kilograme, înainte de a începe o dietă mai echilibrată. Acestea nu sunt sănătoase pe termen lung şi pot fi greu de adoptat chiar şi pentru câteva zile.


Supa de varză

O dietă bazată pe supa de varză poate fi dificilă pentru gurmanzi, deoarece gustul acesteia nu este tocmai satisfăcător. Prin scăderea dramatică a numărului de calorii, puterea de concentrare poate suferi, iar riscul de anemie nu este neglijabil, dar supa de varză şi-a demonstrat eficacitatea ca aliment minune pentru slăbit.


Zeama de lămâie

Lămâile pot fi un aliment foarte util pentru o dietă rapidă. Zeama de lămâie băută zilnic, dar şi coajă de lămâie îmbunătăţesc viteza metabolismului şi grăbesc digestia. Sucul de lămâie combinat cu apa călduţă poate fi băutura perfectă pentru o dietă rapidă, din care lipsesc orice alte băuturi.


Ardei iute

Capsaicina, compusul activ care contribuie la calităţile dietetice ale ardeiului iute, reduce pofta de mâncare, reglează tensiunea arterială şi poate chiar creşte libidoul. Ardeiul iute proaspăt, introdus în cât mai multe mese timp de o săptămână, poate însă irita stomacul.


Banana

Dietă japoneză cu banană recomandă începerea fiecărei zi cu o banană mare, bine coaptă, urmată de un pahar de apă la temperatura camerei. Implică însă absenţa totală a dulciurilor şi un meniu echilibrat cu proteine şi fibre, în porţii mici.


Orez brun

O dietă de o săptămână cu orez brun elimină toxinele atunci când bei în fiecare zi cel puţin şase pahare de apă. Bogat în fibre, vitamine B şi minerale, orezul poate fi combinat cu fructe şi legume proaspete, dar niciodată cu banane, porumb sau ciuperci.


Avocado

Bogat în "grăsimi bune", monosaturate, avocado este recomandat la dieta pentru micul dejun şi cină. Combinat cu legume şi fructe proaspete şi carne slabă te va ajuta să slăbeşti şi îţi va reduce colesterolul.


Ceai verde

Băut în fiecare zi, ceaiul verde este excelent pentru dietele cu deficit de calorii. În fiecare zi, poţi să bei ceai verde la discreţie şi vei beneficia de puterile lui antioxidante. Este recomandat să consumi cu 500 de calorii mai puţin decât necesarul zilnic, pentru un total de cel puţin 3500 de calorii "pierdute" intr-o săptămână.



5 gustări care nu-ţi sabotează cura de slăbire

Ţi se întâmplă adesea să ai poftă de o gustare între mesele principale? Află de la celebrul Dr. Oz care sunt cele mai potrivite alegeri pe care le poţi face fără să-ţi pui în pericol silueta! După cum probabil ştii deja, nu este atât de uşor să alegi gustările sănătoase şi le respingi pe cele care nu-ţi hrănesc corpul. 


1. Nucile şi seminţele crude

Pentru a asigura energie organismului este esenţial să consumi în fiecare zi un pumn mic de diverse nuci şi seminţe crude. Păstrează în poşetă o punguţă cu un amestec de migdale, nucă, seminţe de susan, seminţe de floarea soarelui, seminţe de dovleac, seminţe de in, alune şi fistic. Această gustare asigură nutrienţii necesari pentru buan funcţionare a organismului şi va împiedica pofta de gustări sărate (de genul chipsurilor).


2. Pastă de năut cu pâine crocantă din făină integrală

Pasta de năut (humus) se poate consuma cu tot felul de crudităţi (morcovi, ţelină beţe, castrveţi, ardei, broccoli, conopidă) sau pe o felie de pâine crocantă, dar neapărat din făină integrală. Ca să prepari pasta de năut se fierbe năutul, se scurge şi se pune în robotul de bucătărie. Se combină cu ulei de măsline, puţin usturoi, piper, sare, apă, ardei roşu, zeamă de lămâie şi verdeaţă proaspătă (mărar, pătrunjel). Opţional poţi să adaugi tahini (pastă de susan) care face pateul mai cremos şi îi oferă un gust aparte. Năutul este o sursă bogată de fibre vegetale care scad colesterolul rău şi împiedică creşterea bruscă a glicemiei.


3. Iaurt

Alege iartul pentru a gustare delicioasă şi sănătoasă între mesele principale! Îl poţi amesteca cu fructe uscate, nuci şi seminţe crude sau amarant/quinoa expandate.


4. Baton homemade energizant

Pune în robotul de bucătărie 1 cană migdale crude sau nucă, 1 cană seminţe de floarea soarelui crude, 1 cană seminţe de dovleac crude, 1 pumn de curmale/miere de albine, cacao pudră, puţină sare de mare, fulgi de nucă de cocos, esenţă de vanilie/rom şi puţină apă pentru a obţine o consistenţă lipicioasă. Se întinde pe o tavă tapetată cu hârtie de copt şi se lasă la frigider 2-3 ore, apoi se taie in batoane şi se ambalează separat in folie de plastic.


5. Un măr cu unt de arahide

Untul de arahide este o combinaţie delicioasă de dulce şi sărat care te poate scăpa de pofta de dulce şi sărat. Combină o linguriţă de unt de arahide combinată cu un măr sau o banană mică.



9 feb. 2012

Urticaria

Urticaria este o afectiune alergica cutaneo-mucoasa ce se caracterizeaza printr-o eruptie trecatoare de papule (basicute rosii), aparute brusc, intens pruriginoase (care provoaca mancarime intensa), similare celor care apar la atingerea pielii cu o urzica (latina = urtica).

Angioedemul Quincke este o forma particulara mai severa de urticarie.

Aceste afectiuni pot aparea la orice varsta.


Semne si Simptome

Urticaria se caracterizeaza prin papule (basici), bine delimitate, cu dimensiuni care variaza de la o gamalie de ac (urticaria micropapuloasa) la cativa milimetri diametru, de culoare roz-portelanie.

Leziunile se pot uni in placi eritemato-edematoase de dimensiuni variate, de la cativa centimetri pana la zeci de centimetri (urticaria giganta). Forma lor poate fi rotunda sau inelara.

Se localizeaza oriunde pe tegumente sau mucoase. Pot fi izolate sau imprastiate, asimetrice. Sunt precedate si/sau insotite de prurit intens (mancarime intensa), iar in formele mai severe si de senzatie de intepatura sau arsura.

Uneori se asociaza si manifestari generale: cefalee, greturi, febra, ameteli, tulburari digestive, dureri articulare etc.


Tipuri si Cauze

In functie de circumstantele de aparitie, se disting urmatoarele forme de urticarie:

1. Urticaria alergica, anafilactica sau atopica. In functie de factorul cauzator (alergen), avem:

* Urticaria alimentara (peste, oua, ciocolata, capsuni, conservanti etc.)

* Urticaria la pneumalergeni: praf de casa, polen, fungi, amoniac etc.

* Urticaria medicamentoasa. Principalele medicamente implicate sunt: penicilina, aspirina, piramidon, ampicilina, sulfamide, algocalmin, antideprin etc.

* Urticaria vasculitica, poate aparea dupa injectii cu plasma, sange, dupa administrarea unor medicamente (penicilina), dupa infectii sau unele alimente. Apare la cateva zile (5-20) dupa expunerea la acesti factori declansatori si evolueaza timp de zile, ajungand uneori la luni, chiar ani. In aceste cazuri eruptia este persistenta, uneori dureroasa, chiar cu eroziuni. Se poate insoti de febra, dureri articulare, afectare renala, pulmonara, cardica, intestinala, oculara sau nervoasa. Tratamentul asociaza pe langa antihistaminice si antiinflamatorii nesteroidiene sau steroidiene, dapsona, colchicina, clorochina sau imunosupresoare

* Urticaria microbiana, prin sensibilizare la agenti microbieni

* Urticaria micotica (candida)

* Urticaria parazitara, foarte des intalnita (la giardia lamblia, oxiuri)

* Urticaria prin intepaturi de insecte: albine, viespi, paianjeni, mai ales cand este la nivelul capului; uneori este deosebit de grava, putandu-se solda cu soc anafilactic si deces. Local se caracterizeaza prin edem, roseata, caldura locala ce depaseste zona intepaturii.

* Urticaria de contact, apare la contactul cu unele antibiotice, paracetamol, unele alimente, cosmetice etc.

2. Urticaria fizica, nealergica

* Urticaria histaminica (medicamentoasa, alimentara, datorata unor tulburari digestive etc.)

* Urticaria prin factori mecanici: la zgarierea pielii cu un obiect ascutit (fara a se leza) apare, la aproape 50% din indivizii normali; la presiune, consta in aparitia unor leziuni urticariene, dureroase; la vibratii.

* Urticaria la factorii fizici (frig, soare, caldura, apa)

* Urticaria de contact - poate fi alergica sau nealergica. Apare la contactul direct cu urzici, omizi, meduze, insecte ce injeapa, substante chimice, manusi de cauciuc si plastic

* Urticaria colinergica, mai frecventa la tineri, este declansata la cresteri ale temperaturii corpului

3. Urticaria idiopatica - peste 50% din cazuri


Tratament

Primul pas terapeutic consta in indepartarea agentului cauzal (alimentar sau medicamentos), daca acesta se cunoaste, sau se incearca depistarea lui. In urticariile cronice, agentul etiologic ramane de obicei necunoscut. Daca nu poate fi indepartat, se incearca hiposensibilizari specifice sau nespecifice.

Este extrem de important regimul alimentar din care trebuie excluse alimentele alergizante si histaminoeliberatoare (aditivii si conservantii alimentari, peste, oua, lapte, ciocolata etc.).
Medicatia patogenica si simptomatica consta in antihistaminice H.

In urticaria vasculitica, pe langa antihistaminice se mai folosesc antiinflamatorii nesteroidiene (indometacin 25-50 mg de 2-3 ori/zi), dapsona (50-300 mg/zi), colchicina (0,6 mg de 2 ori/zi), Hidroxiclorochin (200-400 mg/zi) sau imunosupresoare.

In formele severe de urticarie acuta si edem Quincke cu interesarea mucoasei sau in formele cu manifestari generale sunt indicati corticoizii intravenos (hemisuccinat de hidrocortizon 50-200 mg i.v.) si oral (Prednison 40-50 mg/zi - doze care se scad treptat dupa disparitia semnelor si simptomelor), sau chiar adrenalina, efedrina.

In cazurile foarte grave, cu risc de soc antifilactic sau asfixie se administreaza adrenalina 0,1-0,5 ml solutie 1% subcutanat (in afectarile respiratorii) sau intra-muscular (in colapsul vascular), repetand dupa 15-30 minute, in functie de starea pacientului. Apoi se administreaza antihistaminice (Romergan) intramuscular sau intravenos.

In cazul urticariilor fizice se recomanda evitarea expunerii la factorul declansator (soare, frig, presiune). Pacientii cu urticarie solara pot beneficia de PUVA-terapie.

De asemenea, cand este cazul, se trateaza afectiunile asociate: digestive, endocrine, neuropsihice etc.


Socul anafilactic

Socul anafilactic este o reactie alergica rara, dar foarte grava. Se instaleaza brusc si se poate inrautati foarte repede, putand cauza uneori decesul.

Socul anafilactic apare dupa ce persoana alergica este expusa la un factor care il declanseaza. Acest factor determina eliberarea anumitor substante chimice (histamina) in organism, care cauzeaza reactiile alergice.


Simptome

Atat simptomele cat si evolutia socului anafilactic pot fi diferite de la o persoana la alta.
Simptomele premature si timpurii pot fi slabe: rinoree (scurgeri nazale), iritatii ale pielii, sau un "sentiment ciudat". Insa ele se pot inrautati destul de repede, producand:

* probleme respiratorii
* tuse
* raguseala
* umflaturi sau eruptii ale pielii
* cianoza (inclusiv a buzelor ai a unghiilor)
* transpiratii
* greata
* varsaturi
* dureri abdominale
* confuzie
* ameteli
* lesin
* tensiune scazuta
* tahicardie (ritm cardiac crescut)
* palpitatii
* stop cardiac


Cauze

Persoanele predispuse la soc anafilactic au cantitati crescute de imunoglobuline E (anticorpi) in sange. Cand alergenul patrunde in organism, anticorpii specifici determina eliberarea de substante chimice, care cauzeaza socul anafilactic.

Cei mai comuni factori care determina socul anafilactic sunt: medicamentele, alimentele, intepaturile de insecte, latexul. Exista si factori mai putin comuni: radiografiile si exercitiile fizice.

Medicamentele: Cele mai grave reactii alergice apar atunci cand medicamentul este introdus in organism pe cale injectabila.
Cele mai frecvente medicamente ce cauzeaza socul anafilactic sunt penicilina si antibioticele asemanatoare.

Alimentele: Alunele, scoicile, laptele si ouale sunt cele mai frecvente alimente care cauzeaza socul anafilactic. Simptomele socului anafilactic apar de obicei la scurt timp dupa consumul alimentelor. La persoanele foarte alergice el se poate instala chiar prin simpla gustare a acestor alimente.

Intepaturile de insecte: Insectele care pot cauza soc anafilactic sunt:

* albina
* viespea
* barzaunul
* furnica

La peroanele foarte alergice, chiar si o singura intepatura poate fi fatala.

Latexul: Alergia la latex este cauzata de obicei de cauciucul latex natural si nu de cel sintetic. Produsele care contin latex natural sunt:

* manusile de unica folosinta
* tuburile de cauziuc
* seringile
* stetoscoapele
* leucoplastele
* cateterele

Substante colorate pentru radiografie. Acest gen de substante pot provoca reactii alergice, inclusiv soc anafilactic. Din fericire, vopselurile mai moderne au eliminat aceasta problema.

Exercitiile fizice: Foarte rar pot declansa soc anafilactic. Majoritatea simptomelor pot fi stopate prin diverse medicamente sau prin incetarea activitatii fizice.


Diagnostic

Pentru a confirma sensibilitatea la alergenii care pot provoca socul anafilactic se efectueaza teste dermatologice. Se zgarie o portiune a pielii si se aplica alergenul suspectat. Inflamarea sau roseata zonei indica raspunsul alergic.

La persoanele foarte alergice acest gen de teste pot provoca soc anafilactic.

Pentru determinarea nivelului de IgE (imunoglobuline E) se indica teste de sange.


Tratament

Pacientii care sufera de anafilaxie trebuie sa poarte cu sine preparate de adrenalina (epinefrina) autoinjectabila. Ea se injecteaza rapid la primul semn de reactie anafilactica. De asemenea, este recomandat ca pacientul sa aibe cu el antihistaminice sau steroizi, prescrise de medic, pentru a usura simptomele.

Asistenta medicala este indicata, chiar daca pacientul se simte mai bine, pentru ca simptomele pot reaparea in cateva ore.


Foto: ziare.com

Pancreatita

Pancreasul este o glanda situata inapoia stomacului si intestinului, care secreta atat enzime digestive cat si hormoni importanti. Sucurile digestive se varsa in duoden (portiunea initiala a intestinului) unde sunt activate, si intervin in digestia alimentelor. Hormonii (insulina si glucagonul) sunt produsi in pancreas si apoi trec in circulatia sanguina unde controleaza nivelul de zahar din sange (glicemia).

Pancreatita reprezinta inflamatia pancreasului si poate fi:

* acuta - inflamatia se instaleaza rapid in decurs de cateva ore, si de regula dispare fara daune permanente; poate fi uneori fatala daca apar complicatii (5% din cazuri)
* cronica - debuteaza adesea cu episoade de pancreatita acuta, si ulterior devine o afectiune permanenta; pancreasul devine inflamat constant

Cauzele cele mai frecvente ale pancreatitei sunt calculii biliari si consumul excesiv de alcool.

Optiunile de tratament includ abstinenta de la alcool, dieta adecvata pana la reducerea inflamatiei, medicamente si interventie chirurgicala.


Cauze

Pancreatita acuta

Calculii biliari si alcoolul produc aproximativ 80% din cazuri.

Calculii biliari sunt cea mai intalnita cauza a pancreatitei acute. Ei se pot bloca uneori in ductul biliar sau in zona de varsare comuna a ductului biliar si pancreatic in duoden, ingreunand varsarea enzimelor digestive in intestin. Aceast fapt poate afecta pancreasul si cauza pancreatita.

Alcoolul reprezinta o alta cauza frecventa a pancreatitei acute. Nu este inca inteles pe deplin cum alcoolul determina aceasta conditie, insa pancreatita se instaleaza des dupa episoade de consum exagerat de alcool.

Cauzele mai putin comune ale pancreatitei acute includ: infestatii parazitare, traumatizarea pancreasului, infectii virale, nivele crescute de grasimi sau calciu in sange.

Pancreatita cronica

Consumul excesiv de alcool cauzeaza aproximativ 80% din cazurile de pancreatita cronica, desi, ca si in cazul pancreatitei acute, nu se cunoaste precis mecanismul de producere. Este clar totusi ca inflamatia determina cu timpul lezarea pancreasului.

Majoritatea persoanelor cu aceasta conditie consuma cantitati excesive de alcool de cel putin 10 ani pana apar simptomele bolii. Barbatii cu varste cuprinse intre 40 si 50 de ani sunt cel mai frecvent afectati.

Foarte rar pancreatita cronica nu este determinata de consumul de alcool, insa in unele cazuri poate fi ereditara, iar uneori cauza nu este cunoscuta.


Semne si simptome

Pancreatita acuta

Pancreatita acuta se manifesta ca un atac brusc si debilitant de durere puternica in portiunea superioara a abdomenului.

Cea mai comuna cauza a pancreatitei acuta o reprezinta blocajul ductelor pancreatice de catre calculi. Ea se poate instala chiar si cand calculul a fost indepartat anterior. Cand este declansata de consumul excesiv de alcool, pancreatita acuta dispare de regula de la sine prin odihna si abstinenta de la alcool.

Simptomele comune ale atacului acut includ:

* durere abdominala puternica, ce iradiaza frecvent la spate
* meteorism
* febra
* transpiratii
* greata
* varsaturi
* colaps

Manifestarile pancreatitei acute pot fi uneori confundate cu simptomele altor urgente medicale precum atac de cord, colica biliara sau perforatia unui ulcer gastric sau duodenal.

Pancreatita acuta cauzeaza in general dureri severe iar bolnavul va necesita tratament de urgenta la spital. Prin internare si tratare in spital, si daca nu apar complicatii ulterioare, manifestarile dispar de regula (in 4 din 5 cazuri) in aproximativ o saptamana.

Complicatiile includ insuficienta respiratorie, renala sau cardiaca, ce pot fi fatale.

Pancreatita cronica

Pancreatita cronica este caracterizata prin episoade recurente de inflamatie pancreatica, adesea chiar si cand factorii declansatori cunoscuti sunt eliminati. Alcoolicii prezinta un risc crescut de a dezvolta aceasta conditie.

Principalul simptom al pancreatitei cronice il reprezinta ca si la cea acuta durerea abdominala, care iradiaza la spate. Este o durere constanta, ce poate fi initial slaba, insa se poate inrautati la unele persoane.

Scaderea in greutate se intalneste frecvent la pacientii cu pancreatita cronica, si apare din mai multe motive:

* mancatul poate inrautati senzatia de durere, si deci scade pofta de mancare
* cand pancreasul este afectat nu poate produce corespunzator enzimele digestive, si astfel este afectata si digestia
* pancreatita cronica poate provoca de asemenea varsaturi, si greata si stare generala de rau, efecte care diminua apetitul

Cu timpul portiuni din pancreas pot fi lezate sever prin inflamatia continua. Lezarea este de regula permanenta.

Daca o portiune extinsa a pancreasului a fost afectata, scade producerea de insulina ce poate duce la diabet. Pancreatita cronica poate de asemenea contribui la dezvoltarea cancerului pancreatic.


Complicatii

Pancreatita acuta

Majoritatea cazurilor sunt considerate usoare, in sensul ca, cu tratament in spital, simptomele dispar dupa cateva zile, si nu exista afectari permanente.

Insa, 1 din 5 cazuri este sever, si alte organe pot fi lezate de catre enzimele pancreatice care patrund in circulatia sanguina. Aceasta poate provoca afectiuni grave, precum insuficienta respiratorie sau renala, si poate fi fatala.

Pancreatita cronica

Daca pancreatita cronica este cauzata de consumul excesiv de alcool, iar daca consumul continua, afectiunea poate deveni severa. Aceasta reduce durata de viata cu 10 sau chiar 20 de ani. Renuntarea la alcool curand dupa diagnostic poate imbunatati sansele de a controla afectiunea.

Insa, in urma lezarii pancreatice se pot dezvolta complicatii, precum:

* diabet - complicatie frecventa a pancreatitei cronice. Aproximativ 1 din 3 persoane cu pancreatita cronica dezvolta aceasta afectiune. Aceasta se intampla pentru ca pancreasul afectat nu poate produce corespunzator insulina.
* pseudochisti - acesti chisti se dezvolta deoarece lichidele pancreatice incep sa se acumuleze atunci cand un duct pancreatic este blocat. Aproximativ 25% dintre persoanele cu pancreatita cronica vor dezvolta pseudochisti la un moment dat. Acestia pot fi drenati sua indepartati chirurgical daca nu dispar cu timpul.
* cancer pancreatic - persoanele cu pancreatita cronica prezinta un risc mai crescut de a dezvolta cancer de pancreas. Fumatul contribuie de asemenea la aparitia cancerului.


Diagnostic

Pancreatita acuta

Pancreatita acuta este adesea diagnosticata pe baza simptomelor prezente. Durerea este frecvent atat de puternica incat pacientul este trimis la spital pentru tratament.

In cursul internarii se vor efectua diverse teste pentru cofirmarea diagnosticului:

* teste de sange - pentru a descoperi nivele crescute ale enzimelor amilaza si lipaza. Nivelele acestor enzime sunt adesea de pana la 10 ori mai crescute la 24 de ore de la debutul simptomelor
* ecografie abdominala - un dispozitiv cu ultrasunete este pozitionat pe abdomen si prin emiterea undelor sonore se obtine o imagine pe monitor. Permite medicului sa descopere (detecteze) prezenta calculilor biliari si inflamatia pancreatica
* computer tomografie - poate fi utilizata daca ecografia nu a oferit o imagine destul de clara pentru a pune un diagnostic. Aceasta se poate intampla cand pacientul este obez sau balonat

Pancreatita cronica

Pancreatita cronica este mai dificil de diagnosticat deoarece simptomele sunt mai putin severe decat in cea acuta desi sunt prezente constant.

Daca medicul suspecteaza pancreatita cronica bazandu-se pe simptomele prezente, pe istoricul medical, si dupa excluderea altor afectiuni, el poate recomanda efectuarea unei ecografii abdominale sau tomografiei computerizate pentru a confirma diagnosticul.


Tratament

Pancreatita acuta

Pancreatita acuta este de regula tratata in spital, deoarece durerea este severa, iar diagnosticul poate fi confirmat prin diferite teste pe masura ce se incearca calmarea durerii.

Tratamentele pancreatitei acute "blande" includ:

* medicamente antialgice - administrate de regula injectabil
* interzicerea consumului de alimente sau lichide - pentru a evita agravarea durerii, si preveni varsaturile. De regula, se utilizeaza o perfuzie pentru a oferi lichidele si nutrientii necesari organismului. De asemenea, se poate folosi un tub introdus prin nas pana in stomac pentru a oferi substante nutritive si pentru a preveni inflamatia gastrica

Daca pancreatita acuta devine severa pacientul va fi mutat la sectia de terapie intensiva a spitalului, in caz ca apar complicatii precum probleme renale sau respiratorii. De asemenea:

* daca afectiunea se datoreaza calculilor biliari este necesara interventia chirurgicala pentru indepartarea acestora
* uneori este necesara o operatie pentru a indeparta portiunile lezate ale pancreasului
* se pot prescrie antibiotice pentru a combate infectia pancreatica (in caz ca aceasta exista)

Pancreatita cronica

Tratamentul pancreatitei cronica poate include:

* renuntarea la alcool - cea mai importanta cale pentru a reduce efectele pancreatitei cronice este renuntarea completa la alcool
* renuntarea la fumat - aceasta ajuta la prevenirea cancerului pancreatic
* antialgice - pentru a controla durerea
* medicatie de inlocuire a enzimelor - pentru a inlocui enzimele pe care pancreasul nu este capabil sa le produca in mod corespunzator
* injectii cu insulina daca diabetul apare ca o complicatie a pancreatitei


Foto: 1235.ro

Colecistita

Colecistita reprezinta inflamatia vezicii biliare.

Vezica biliara este un organ mic in forma de para, situat in portiunea superioara dreapta a abdomenului. Rolul sau este de a depozita si concentra bila, substanta produsa de ficat ce intervine in digestie.

Dupa o masa, peretele vezicii biliare se contracta si evacueaza bila, care va ajunge in intestin.

Femeile sunt mai des afectate de colecistita decat barbatii.


Cauze

In aproximativ 95% din cazurile de colecistita vezica biliara contine calculi biliari, care ingreuneaza sau blocheaza evacuarea bilei. Calculii biliari sunt acumulari solide alcatuite din constituenti biliari, in special colesterol, pigmenti biliari si calciu.

Acesti calculi pot sa apara atunci cand elementele componente ale bilei nu se gasesc in proportie adecvata unele fata de altele. Daca bila devine prea concentrata sau daca exista o cantitate prea mare a unui anumit component pot sa apara calculi. Vezica biliara se contracta in continuare, insa bila nu poate parasi vezica asa cum o face in mod normal.

Presiunea exercitata asupra vezicii de catre bila acumulata, modificarile chimice ale bilei stagnante in vezica, si ocazional infectiile bacteriene cauzeaza afectarea peretelui vezicii biliare. Pe masura ce vezica se inflameaza, anumite zone ale peretelui nu primesc un aport sanguin adecvat, iar lipsa de oxigen determina moartea celulara.

Cand este ingreunata evacuarea bilei din ficat, bilirubina continuta in bila poate fi reabsorbita in circulatia sanguina si cu timpul se depoziteaza la nivelul pielii si albului ochilor (cornee). Acumularea de bilirubina determina coloratia galbena a pielii si ochilor, numita icter.

Formarea de calculi biliari se intalneste de 2 ori mai frecvent la femei decat la barbati, in special, la cele cu varste cuprinse intre 20-60 ani.

Femeile insarcinate, precum si cele care iau anticonceptionale sau care urmeaza un tratament de inlocuire a estrogenului prezinta un risc mai mare de dezvoltare a calculilor biliari.

Persoanele supraponderale sau care slabesc foarte mult intr-un timp scurt prezinta, de asemenea, un risc mai crescut de formare a calculirlor.

Nu toate persoanele cu calculi biliari fac colecistita.

Cauzele rare ale colecistiteti:

* arsuri grave
* infectie sistemica masiva
* diabet
* obstructia ductului biliar de catre o tumora
* anumite infectii rare ale vezicii biliare


Semne si simptome

Simptomele se dezvolta relativ rapid, in decurs de cateva ore. Principalul simptom al colecistitei este durerea din portiunea superioara a abdomenului, mai puternica in partea dreapta sub coaste. Poate fi sub forma de crampe si episodica, sau constanta. Uneori, durerea poate iradia la spate sau umarul drept. Tinde sa se inrautateasca in respiratii profunde.

Deoarece respiratia profunda intensifica durerea, aceasta devine superficiala. Febra este adesea prezenta, iar greata si varsaturile apar aproape in toate cazurile.

Icterul se instaleaza atunci cand este blocata si evacuarea bilei din ficat, desi este posibil sa dureze cateva zile pana acesta devine vizibil.

Daca apare infectia bacteriana pacientul poate prezenta febra crescuta si frisoane.


Diagnostic

Diagnosticul initial al colecistitei implica examinarea atenta a abdomenului. Vezica biliara marita si sensibila poate fi simtita prin palparea peretelui abdominal. Presiunea aplicata in coltul superior drept al abdomenului poate determina oprirea respiratiei pacientului, datorita intensificarii durerii (semnul Murphy).

La examinarea fizica se poate observa un ritm cardiac crescut si o crestere a ratei respiratorii.

Testele serologice releva o cresterea numarului de leucocite precum si a nivelului de bilirubina.

Ecografia abdominala se efectueaza pentru a detecta prezenta si localizarea calculilor biliari si pentru a masura grosimea peretelui vezical.


Tratament

Daca pacientul este diagnosticat cu colecistita, este necesara internarea in spital. Pacientului i se administreaza lichide, saruri si glucide intravenos. Nu i se va permite sa manace sau sa bea pentru a odihni vezica biliara.

Daca se suspecteaza o infectie, se administreaza antibiotice.

In majoritatea cazurilor vezica biliara se indeparteaza chirurgical. Operatia se numeste colecistectomie. In functie de locatia, marimea vezicii biliare si alti factori, interventia chirurgicala poate fi efectuata laparoscopic sau clasic.

De obicei, operatia se efectueaza la putine zile dupa internarea in spital. La pacientii cu complicatii este necesara o interventie chirurgicala de urgenta deoarece rata de deces este crescuta in asemenea cazuri. De asemenea, pacientii care prezinta colecistita fara calculi prezinta sanse de 50% de deces daca vezica biliara nu este indepartata urgent.

Uneori operatia este amanata cateva saptamani, in functie de severitatea inflamatiei.

Dupa inlaturarea vezicii biliare. Prezenta vezicii biliare nu este obligatorie pentru digestia alimentelor. Odata cu indepartarea sa, bila se va scurge din ficat direct in intestin. Insa, nu va exista un loc de depozitare al bilei intre mese. Scurgerea bilei este astfel continua.

Dupa indepartarea vezicii pacientul poate urma o dieta normala. Totusi, aproximativ jumatate dintre persoanele fara vezica biliara prezinta uneori indigestie si meteorism. Acestea apar mai frecvent dupa mese consistente.


Complicatii

Daca tratamentul este amanat sau indisponibil, vezica biliara se poate infecta grav, devenind chiar gangrenoasa. Aceasta situatie poate duce la septicemie, problema foarte grava si potential fatala.

Alte complicatii posibile:

* perforatia vezicii biliare care duce la peritonita
* formare de comunicari anormale (fistule) intre vezica si alte organe
* obstructia intestinului de catre calculii de dimensiuni mari
* emfizemul vezicii biliare