Uleiul de masline si efectele acestuia

Uleiul de măsline se obţine din fructele arborelui de măslin recoltate începând din luna noiembrie până în decembrie. Calitatea uleiului de măsline este puternic influenţată de natura terenului pe care cresc arbuştii de tipul de livadă, gradul de maturare al fructelor, de modalitatea de recoltare a acestora şi de metoda de extracţie utilizată.

Atât datorită excepţionalei sale valori alimentare, dar şi din cauza preţului, uleiul de măsline este cel mai frecvent falsificat ulei.

Conform Regulamentului CEE 1915/87 uleiul de măsline se clasifică din punct de vedere comercial astfel:

1) Ulei de măsline virgin

Se obţine din fructe prin procese fizice şi mecanice (nu sunt admise temperaturi mai mari de 38oC) care nu produc alterarea uleiului (nu este admis nici un proces de extracţie cu solvenţi sau procese de reesterificare sau amestecuri cu alte uleiuri). Acest ulei se poate utiliza în stare crudă sau la prepararea termică a alimentelor, fiind rezistent la temperaturi înalte (punct de fum 190oC). Cu cât aciditatea uleiului de măsline este mai mică, cu atât rezistenţa la temperatură creşte.

Uleiul de măsline virgin se clasifică la rândul lui în funcţie de aciditate (exprimată în grame de acid oleic la 100 g ulei) în:

• ulei de măsline extravirgin: aciditate sub 1o şi gust perfect;
• ulei de măsline virgin: aciditate sub 2o şi gust perfect;
• ulei de măsline virgin normal: aciditate sub 3,3o şi gust bun;
• ulei de măsline virgin lampant: aciditate peste 3,3o şi gust imperfect.

2) Ulei de măsline obţinut prin alte procedee

• ulei de măsline rafinat, cu aciditate sub 0,5o, obţinut prin rafinarea uleiului
• de măsline virgin;
• ulei de măsline cu aciditate sub 1,5o obţinut prin amestecul uleiului rafinat cu
• ulei de măsline virgin lampant;
• ulei brut – Greggio – din sâmburi de măsline obţinut prin extracţie cu
• solvenți din sâmburi de măsline (reziduu de la fabricarea uleiului virgin); nu se admit procesele de reesterificare sau amestecuri cu uleiuri de altă natură;
• ulei rafinat din sâmburi de măsline cu aciditate sub 0,5o obţinut prin rafinarea
• uleiului brut din sâmburi de măsline;
• ulei din sâmburi de măsline: cu aciditate sub 1,5o obţinut din amestecuri de
• ulei rafinat din sâmburi de măsline cu uleiuri de măsline virgine, lampante.

Calităţile uleiului de măsline extravirgin

• poate fi considerat şi condiment datorită gustului şi aromei sale;
• are o înaltă digestibilitate;
• este uşor laxativ;
• este un aliment – medicament, iar vechii greci îl considerau cheia
• longevităţii şi a sănătăţii mentale.

Consumul cu moderaţie, regulat, de ulei de măsline extravirgin poate avea următoarele efecte benefice asupra sănătăţii, tratand diferite afectiuni:

• previne formarea ateroamelor (depunerea colesterolului pe artere şi înfundarea
• lor) şi scade riscul de apariţie al bolilor cardiovasculare şi a efectelor acestora;
• ameliorează presiunea arterială la bolnavii hipertensivi;
• ameliorează disfuncţiile generate de diabetul zaharat;
• ameliorează activitatea cognitivă;
• ameliorează efectele unor boli neurologice (depresii) sau neurodegenerative
• (Alzheimer);
• este un aliment cu puternic efect vermifug, indicat copiilor şi persoanelor debilitate şi cu un sistem imunitar slăbit;
• este un laxativ blând, util în stările de constipaţie;
• atenuează efectele otrăvirii cu ciuperci toxice;
• are efect colecistokinetic, drenând vezica biliară leneşă;
• ameliorează ulcerul gastric;
• conţine antioxidanţi puternici polifenolici şi tocoferolici (vit. E) extrem de
• utili în prevenirea apariţiei stresului oxidativ prin anihilarea radicalilor liberi (ROS). Previne astfel apariţia statusului proinflamator sistemic pe fondul căruia
• evoluează maladiile cronice (diabet, cardiovasculare, neurologice – neurodegenerative, cancerele). În acest mod are şi un efect geriatric de prelungire a vieţii, determinând şi un look sănătos prin încetinirea apariţiei ridurilor şi a aspectului tern al pielii.
• previne cancerul de sân prin inhibarea unor gene răspunzătoare de apariţia maladiei;
• are efect analgezic natural, atenuând durerea;
• poate fi utilizat şi extern pentru masaje, împotriva căderii părului, gute

Cand si cum trebuie consumate fructele

Fructul este, înainte de toate, o sursă de vitamine, spune cercetătorul în nutriţie Michel Montignac în cartea sa "Mănânc, deci slăbesc. Regimul disociat". Cercetătorul avertizează că fiecare fruct trebuie mâncat în mod diferit, astfel încât să vă puteţi bucura de beneficiile lor fără a suferi şi inconvenientele lor.

Fructele nu pot fi combinate cu nimic altceva ( nici cu lipide şi nici cu proteine), este recomandarea cercetătorului în nutriţie Michel Montignacconţin. Fructele conţin între altele şi “zahăr” sub formă de fructoză, dar nu într-o cantitate îngrijorătoare pentru organism.

"Când sunt mâncate într-o combinaţie, fructele perturbă digestia altor alimente digerate şi, cu aceeaşi ocazie, îşi pierd majoritatea proprietăţilor (vitamine etc.) pentru care au fost mâncate. De aceea, cea mai gravă greşeală pe care o puteţi face este să consumaţi fructe la sfârşitul mesei", scrie cercetătorul în cartea sa.

"Când fructele sunt consumate împreună cu lipidele şi proteinele, de exemplu carne sau brânzeturi, ele rămân blocate un timp anume în stomac, în loc să treacă în intestin, fructele vor rămâne în stomac, unde, sub efectul căldurii şi al umidităţii, vor fermenta, producând balonare şi chiar alcool. (...) În acelaşi timp, fructele îşi vor pierde toate proprietăţile (vitamine), metabolismul proteinelor va fi şi el tulburat, de aici apărând balonările".

Când trebuie mâncate fructele?

Michel Montignac recomandă consumul de fructe dimineaţa pe stomacul gol. În acest caz, micul dejun trebuie servit la o jumătate de oră după consumul de fructe, dacă mâncaţi cereale, şi o oră, dacă este mâncaţi, de exemplu, ouă, şuncă, brânzeturi.

Fruntele pot fi consumate şi seara, dar la cel puţin 2-3 ore după ce aţi luat cina, sau la mijlocul după-amiezii, dar la cel puţin trei ore după masa de prânz.

Montignac mai recomandă, pe cât posibil, consumarea fructelor cu tot cu coajă, căci, spune el, aici se află cea mai mare cantitate de celuloză şi, uneori, chiar vitamine.

Tot ce trebuie sa stim despre produsele traditionale

Alimentele traditionale trebuie sa fie fabricate din materii prime si ingrediente specifice, conform tehnologiilor autentice, practicate indelungat in anumite zone si regiuni, putand purta denumiri de origine controlata si denumiri geografice controlate. Astazi, desi domeniul alimentelor traditionale este reglementat continua sa apara produse asa-zis "traditionale" fara insa a indeplini cerintele necesare pentru a putea fi denumite astfel. 

 

Produsele traditionale nu trebuie sa contina organisme modificate genetic, aditivi, alimentari de sinteza, arome artificiale. Tehnologiile de fabricatie trebuie sa respecte carecteristicile de traditionalitate si nu procesarea industriala. Materiile prime trebuie sa fie cele autentic traditionale, de exemplu prune din culturi nestropite cu pesticide de sinteza, carne de la rase primitive, lapte de vaca, oaie, capra, bivolita. 

In prezent supermarket-urile sunt pline de asa zise produse traditionale, care practic sunt falsuri grosolane, pacalind si incalcand drepturile consumatorilor. Putem gasi cozonac traditional, produse din carne traditionale, feluri de mancare pregatite traditional, muraturi traditionale, care la simpla citire a etichetei ne dezvaluie minciuna, deoarece contin o serie intreaga de aditivi alimentari de sinteza, E-uri, grasimi artificiale, edulcoranti de sinteza, arome artificiale, iar tehnologiile de productie si retetele nu au nimic in comun cu cele specifice adevaratelor alimente traditionale.

Cum mancam fara sa ne ingrasam? Dieta corecta fara infometare

Unele alimente au nevoie pentru a fi digerate de o cantitate mai mare de energie decat cea pe care o pot ceda. Diferenta energetica necesara metabolizarii acestor alimente este preluata din rezervele lipidice continute in tesutul adipos al corpului.

In acest mod alimentele care contin „calorii negative” contribuie la slabirea fiziologica, naturala, fiind indicate supraponderalilor si obezilor.

 

Aceste obiceiuri alimentare nu necesită înfometare, sunt fireşti şi pot fi uşor urmate, în cadrul unei diete diversificate – echilibrate şi a unui stil de viaţă sănătos, activ.

Alimente care furnizeaza calorii negative

Fructe: Afine, cirese, visine, prune, mere, pere, caise, mure, coacaze, merisor, aronia, banane, clementine, guava, kiwi, agrise, smochine, kumquat, papaia, piersici, pepene, ananas, zmeura, capsuni, portocale.

Vor fi consumate intotdeauna singure, dimineata, seara si intre mesele principale.

Legume: Varza, broccoli, varza de Bruxelles, conopida, telina, fasole verde, cicoare, papadie, andive, sparanghel, vinete, sfecla rosie, morcovi, anghinare, praz, salata, ceapa, ridichi, spanac, dovleac placintar, rosii, napi, fenicul, rucola, usturoi, patrunjel frunze, mazare teci, alge, leustean frunze, salvie, rozmarin, oregano, fenugreek, ardei iute, ardei gras, piper, foi de dafin, capere, scortisoara, ciuperci salbatice sau de cultura. Vor fi consumate in stare cruda sau, dupa caz, preparate prin fierbere in abur, la gratar, gratinate, sotate.

Pot fi asociate intre ele si cu proteinele de origine animala: carne, oua, branza.

Nuci, alune, seminte: nuci, alune de padure, arahide, migdale, nuci macadamia, nuci braziliene, seminte de pin, fistic, nuci de cocos, alune caju, nuci pekan.

Peste – pastrav, somon, cod, calcan, macrou, merlucius, sardina. Preparat la gratar sau in folie pergament la cuptor. Pestele afumat nu este indicat, deoarece fumul contine substanţe cancerigene.

Vor fi consumate cu moderatie circa 50 g/zi (ex: 5-10 miez de nuca extras din coaja imediat inainte de a-l consuma).

Proteine de origine animala: Carne slaba de pui, gaina, fazan, potarniche, bibilica, vita, vitel, bivol, porc, iepure, strut, curca. Carnea se va degresa suplimentar si nu va fi pregatita prin prajire. Poate fi condimentata natural si va fi consumata cu moderatie, de 1 – 2 ori pe saptamana.

Carnea nu va fi asociata cu amidonoase (mamaliga, orez, cartofi, paine), ci cu garnituri de legume grilate, sotate sau crude.

Cand este nevoie de detoxifierea organismului? Vezi care sunt simptomele

Exista mai multe semne prin care ne dam seama ca detoxifierea organismului nu decurge normal si este o necesitate stimularea naturala a acesteia. Cel mai indicat este sa faceti o cura pentru a ajuta organismul sa se detoxifice atunci cand aveti stari de oboseala nejustificata si nivelul de energie este scazut, chiar daca va odihniti si va hraniti suficient. 

De ce este importanta detoxifierea organismului?

Medicina holistica vede colonul ca fiind sistemul de canalizare al organismului. Daca acest sistem se infunda cu resturi alimentare, toxinele neeliminate sunt repuse in circulatie in organism. Pentru a preveni repunerea in circulatie a toxinelor se poate folosi un caratitor de colon si detoxifiant natural, care stimuleaza detoxifierea natural a organismului si in acelasi timp elimina toxinele din colon. In general, curele de detoxifiere a colonului sunt recomandate pentru prevenirea si tratarea constipatiei, pentru prevenirea problemelor de tranzit intestinal. 

Cand apelam la detoxifiere?

Exista mai multe semne prin care ne dam seama ca detoxifierea organismului nu decurge normal si este o necesitate stimularea naturala a acesteia. Deci, faceti o cura pentru a ajuta organismul sa se detoxifice atunci cand aveti stari de oboseala nejustificata si nivelul de energie este scazut, chiar daca va odihniti si va hraniti suficient.

Cele mai intalnite semne sunt:

• somnolenta, trezitul greu dimineata
• starile depresiove, anxietatea, nervozitatea, lipsa puterii de concnetrare
• materiile fecale miros puternic
• transpiratia si respiratia miros neplacut
• apar depozite albicioase pe limba
• pofta de dulciuri, pofta de alimente prajite, condimentate reprezinta un semnal ca organismul este intoxicat, ca este necesara sustinerea detoxifierii naturale a organismului
• daca suferiti frecvent de indigestie, daca aveti frecvent stari de voma, greturi

Cura pentru stimularea detoxifierii organismului este indicata si in unele afectiuni cronice precum: acnee, hemoroizi, psoriazis, constipatie, diabet, reumatism, artrita, cancer. Sustinerea detoxifierii organismului este necesara daca sunteti supraponderal sau sunteti predispus la obezitate. De aceea se recomanda asocierea detoxifierii cu postul alimentar de peste an.

Stop Codex Alimentarius!

În curând, în toată ţările Uniunii Eu­ro­pene, inclusiv în România, intră în vigoare regulamentul CE 1924/2006 privitor la menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor, elaborat la indicaţia faimoasei Comisii Codex Alimentrius.

Ceea ce înseamnă că, în curând, pâinea, usturoiul, iaurtul, plantele medicinale, produsele stupului, plantele şi ceaiurile medicinale, vitaminele, mi­neralele, suplimentele alimentare, integrate într-o dietă echilibrată, diversificată, în cadrul unui stil de viaţă activ, pierd, în mod birocratic, virtuţi demonstrate de mii de ani şi anume că sunt primele ce pot preveni, vindeca şi trata boli.

Astfel, printr-o dispoziţie birocratică, neştiinţifică, se anulează însăşi baza medicinii preventive, potrivit căreia alimentele să fie medicamente, enunţat în urmă 2.500 de ani de Hipocrate. Adică alimentelor li se confiscă proprietatea de a preveni numeroase boli.

Mai mult, astăzi dietoterapiile fac parte din protocoalele de tratament al diferitelor boli. Şi atunci ne punem întrebarea dacă vom asista, în scurt timp, şi la modificarea acestor protocoale? Dar mai îngrijorător este faptul că, de acum înainte, pentru a preveni boala vom fi în situaţia abe­rantă de a înlocui alimentele cu me­dicamente de sinteză, asociate cu multe şi grave efecte adverse.

Iată absurditatea unor astfel de măsuri în spatele cărora se ascund interese străine sănătăţii individului şi comunităţii. Măsuri ce încalcă, în acelaşi timp, în mod grosolan, drepturi fundamentale ale omului: accesul liber la hrana şi alegerea acesteia. Motiv pentru care prin Mişcarea de rezistenţă, Jurnalul Naţional declanşează o campanie de strângere de sem­nă­turi pentru a stopa efectele lui Codex Alimentarius.

Iniţial, Comisia Codex Alimentarius intenţiona să protejeze sănătatea consumatorilor şi să asigure practici loiale în comerţul cu produse alimentare pentru a se evita politica de cartel, antitrust. Intenţie bună, dar şi drumul spre Iad e pavat cu intenţii bune. Aşa că, foarte curând vom fi în situaţia de a ne umple farfuria cu … medicamente.

Ca să înţelegem de unde ne vine “binele”, să intrăm în bucătăria Comisiei Codex Alimentarius (CA).

ONU a creat Comisia CA în 1963 prin intermediul Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură (OAA) şi al Or­ga­ni­za­ţiei Mondiale a Să­nă­tăţii, pentru a pro­mova con­tro­lul ali­men­­te­lor şi practicile corecte în comerţul global cu alimente”. Comisia CA nu are dialog cu persoane fi­zice sau juridice, ci exclusiv cu guvernele membre ale or­ga­ni­za­ţiilor OAA şi OMS.

Ea nu generează legislaţie, ci recomandări în domeniul siguranţei alimentelor, fără ca­rac­ter obligatoriu pentru statele membre ale co­mi­siei. Astfel, Comisia a elaborat o serie de recomandări. Una dintre ele are ca obiect etiche­tarea alimentelor: atât a alimentelor obiş­nuite (pâine, carne etc.), dar şi a alimen­telor funcţionale (iaurturi, suplimente alimentare, vitamine, minerale, plante şi ceaiuri medicinale, produsele stupului şi derivatele acestora). Conform regulamentului Comisiei Europene 178/2002 privind siguranţa alimentelor, vitaminele, mineralele, plantele şi ceaiurile me­dicinale etc. fac parte din categoria alimentelor. Astfel, acestea sunt alimente, şi nu medicamente.

Când Comisia CA face o recomandare, de exemplu, privind eti­che­tarea alimentelor din punct de ve­dere al menţiunilor nutriţionale sau de sănătate, statele membre pot sau nu să o adopte în legislaţia na­ţi­o­­nală. Însă, de regulă, recomandările Comisiei CA sunt preluate în le­gis­la­ţi­ile naţionale sau în cea federală, aşa cum este cazul UE, si­tuaţie în care din recomandări op­ţi­onale devin legi obligatorii.

O astfel de recomandare a Comisiei CA a fost preluată în le­gislaţia europeană sub forma regulamentului CE 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor. Şi, spre deosebire de recomandări, regulamentele UE sunt obligatorii. Astfel, regulamentul CE 1924/2006 este obli­ga­toriu pentru toate statele UE, inclusiv pentru România. De altfel, Co­mi­sia CA este considerată autoritatea supremă în materie de siguranţa alimentelor. Din această perspectivă sta­tele membre ale Comisiei CA nu neglijează aceste recomandări, dimpotrivă le asimilează rapid sub forma legilor naţionale sau federale.

Umilul usturoi. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi înclină să creadă că, totuşi, Comisia CA a fost înfiinţată ca urmare a puternicului lobby exercitat de industria pharma. Şi că aceasta a vizat, pe termen mediu şi lung, confiscarea resurselor agroalimentare în beneficiul ei şi transformarea alimentelor în medicamente. Un exemplu: umilul usturoi.

Acest remediu natural care i-a ferit pe egipteni de molime în timp ce dăi­nu­iau piramidele, care l-a fascinat pe Hi­pocrat, părintele medicinei, potri­vit regulamentului CE 1924/ 2006, va putea beneficia de menţiuni me­dicale, respectiv previne, vindecă, tratează, nu ca aliment, ci prelucrat în gelule, ca medicament. Adică, acest regulament vine să-l contrazică pe Hi­pocrat, cel care recomanda ustu­roiul în stare naturală pentru tratarea infecţiilor, a rănilor şi a unor boli in­tes­tinale, dar şi tradiţia care a verificat de-a lungul a mii de ani aceste pro­prietăţi.

Un alt exemplu: măceşele. Pudra de măceşe este o sursă de vitamina C naturală şi de alte substanţe care si­nergizează cu aceasta, conferindu-i o înaltă valoare biologică. Pudra de măceşe nu produce nici unul dintre efectele secundare neplăcute, asociate cu unele medicamente. Dar prin aplicarea regulamentului CE 1924/ 2006 ne vom afla în situaţia de a consuma vitamina C purificată, sub for­mă de acid ascorbic E 300, care va be­neficia de menţiunile medicale, în timp ce pudra de măceşe va fi privată de aceste calităţi: previne, vindecă şi tratează.

“Previne, vindecă şi tratează”. Profesorul Mencinicopschi pune în legătură directă regulamentul CE 1924/2006 privind menţiunile nutri­ţi­onale şi de sănătate permise pe alimente cu această “situaţie paradoxală, neştiinţifică şi, mai ales, dău­nă­toa­re consumatorului”. Specialistul porneşte explicaţia de la modul cum sunt definite alimentele, comparativ cu medicamentele din punct de ve­de­re juridic şi nu ştiinţific, de acest regu­la­ment.

Astfel, medicamentele vor be­neficia de menţiuni medicale – “pre­vine, vindecă sau tratează” –, în timp ce alimentelor, inclusiv suplimentelor alimentare, plantelor şi cea­iu­rilor medicinale etc. nu li se vor mai recunoaşte aceste virtuţi. Pe eti­che­tele alimentelor vor fi precizate doar menţiuni nutriţionale şi de sănă­ta­te aprobate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), subordonată CE.

Menţiunile de sănătate aprobate de EFSA pentru alimente nu pot cuprinde afir­ma­ţi­ile “previne, vindecă sau tratează”, ci sintagme ca, spre exemplu, “fitosterolii pot scădea nivelul colesterolului”. Astfel, un sortiment de pâine care conţine fitosteroli va purta menţiunea de sănătate: “scade nivelul colesterolului sanguin”.

În consecinţă, potrivit regulamentului CE, doar medicamentele pot preveni, trata şi vindeca bolile, în timp ce, acelaşi regulament anulează ali­mentelor, în mod arbitrar, aceste virtuţi. Şi aceasta în condiţiile în care de mii de ani, de la medicina ayur­ve­dică, medicina tradiţională chineză etc. la cea alopată modernă este demonstrat faptul că alimentele şi stilul de viaţă previn bolile. Aceste certitudini ştiinţifice, probate în lupta cu numeroase boli, “sunt interzise pur şi simplu printr-un act birocra­tic, anti-natură şi anti-drepturile fundamentale ale omului”, avertizează profesorul Mencinicopschi.

Alimente din ce în ce mai ne­să­nă­toase. Viitorul consumatorilor nu sună bine. Deoarece “continuând ra­ţi­onamentul, într-un viitor mai mult sau mai puţin previzibil, s-ar putea ca pe mesele noastre să avem medicamente în loc de alimente, chipurile pentru a preveni bolile”, atrage aten­ţia profesorul Mencinicopschi.

Şi efec­tele regulamentului nu se opresc aici. Prin intrarea în vigoare a acestui regulament, industria este încurajată să producă alimente din ce în ce mai “nesănătoase”, din moment ce producătorii nu vor pune nici o men­ţi­une care să permită consumatorului să-l aleagă pe cel mai hrănitor.

Pericolul derivă din faptul că, din mo­ment ce producătorii de alimente să­nătoase nu au nici un avantaj economic (alimente care, de regulă, sunt şi mai scumpe), aceştia nu vor putea să reziste pe piaţă şi vor trece şi ei la producţia de alimente de calitate inferioară, mai ieftine.

De exemplu, unele produse din carne – parizer sau crenvurşti, cârnaţi etc. – bogate în grăsimi nesănătoase, cu proteine colagenice de slabă calitate, cu un întreg arsenal de E-uri şi arome artificiale nu au nevoie de menţiuni de sănătate şi nu­triţionale. Şi atunci, evident, de ce pro­ducătorii de alimente s-ar complica dacă tot nu pot evidenţia prin eti­che­tare cu menţiuni medicale, de să­nă­­tate şi nutriţionale!

Pericolul derivă din faptul că din moment ce pro­du­că­­torii de alimente sănătoase nu au nici un avantaj economic (alimente care, de regulă, sunt şi mai scumpe), aceştia nu vor putea să reziste pe piaţă şi vor trece şi ei la producţia de alimente de calitate inferioară, mai ieftine. În final, morbiditatea şi mortalitatea vor creşte şi vom fi nevoiţi mai des să apelăm la medicamente, despre care Richard J. Roberts, laureat al Premiului Nobel, spunea “…nu vă vindecă întru totul, ci doar cronicizează boala”.

Celebrul regulament CE 1924/ 2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor loveşte deopotrivă alimentele obişnuite – pâine, carne, lactate –, dar şi suplimentele alimentare, vitaminele sau mineralale, plantele şi ceaiurile medicinale, produsele stu­pului şi derivatele acestora etc. Astfel, printr-o decizie anti-ştiinţifică şi anti-umană este desfiinţată o lege a naturii potrivit căreia “alimentele trebuie să fie primele medicamente sau medicamentele elective în prevenţia bolilor. Şi atunci se pune întrebarea retorică: oare suntem prea mulţi pe această planetă? Şi oare s-a găsit astfel rezolvarea acestei situaţii, se întreabă profesorul Mencinicopschi.

“Aceasta este demistificarea binei camuflate strategii de transformare a alimentelor în medicamente, în speranţa rezolvării situaţiei demografice globale. De aceea, afirm că, astazi, factorul preponderent de selecţie în societatea umană poate fi exprimat prin sintagma «scapă cine ştie», adică cine este informat corect!”, adaugă prof. dr. Gh. Mencinicopschi.

În momentul în care un aliment sau o sursă agroalimentară (măceaşa, usturoiul, menta, teiul) vor fi transformate din alimente în medicamente, ele vor urma calea avizării medicamentelor, extrem de costisitoare, de lungă şi, culmea, fără nici un beneficiu de sănătate pentru consumator. Dimpotrivă, chiar cu posibile efecte adverse, aşa cum de altfel au toate medicamentele.

Regulamentul CE 1924/2006 a oferit o perioadă de graţie până la 1 aprilie 2011.

Aşadar, este posibil ca, de la 1 apri­lie, ceaiul de păpădie, care la ora actuală are inscripţionat că previne bolile hepato-renale, să piardă aceas­tă indicaţie şi să rămână un simplu ceai”. În schimb, aceeaşi păpădie sub formă de tablete, capsule, gelule va căpăta, în mod miraculos, calităţi de prevenţie, tratare şi de vindecare a bolilor.

Reţeta nu e nouă şi a adus companiilor farmaceutice venituri colosale. Ea a debutat cu coajă de sal­cie. Mai întâi a fost ceaiul, apoi s-a extras acidul salicilic natural care, ulterior, a fost chimizat prin acetilare, rezultând celebra aspirină.

1 aprilie nu-i o glumă şi este foarte aproape. Marii producători de alimente din UE, care au ignorat consecinţele dramatice ale regulamentului asupra lor şi a consumatorilor, abia acum au început să acţioneze. În prezent, ei încearcă să desfiinţeze definiţia juridică care desparte alimentele de medicamente prin menţiunile ce pot apărea pe etichete, cu efecte devastatoare pentru industria alimentară şi pentru consumatori.

La noi, autorităţile sunt mai catolice decât Papa. Pentru că, deşi re­gulamentul CE 1924/2006 este obli­gatoriu pentru toate ţările UE, inclusiv pentru România, Guvernul a aprobat o hotărâre privind menţi­u­ni­le nutriţionale şi de sănătate.

“De ce mai este nevoie de această hotărâre în spatele căreia s-ar putea ascunde unele interese financiare, străine sănătăţii publice şi indivi­duale?” – întreabă profesorul Mencinicopschi.

Slabeste mancand

Dietele drastice care permit mai puţin de 1.000 de kilocalorii zilnic oferă rezultate doar pe perioade scurte de timp, susţin nutriţioniştii. Potrivit acestora, persoanele care apelează la un astfel de regim de slăbit riscă să se îngraşe peste greutatea pe care au avut-o anterior începerii dietei.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, oferă pentru gândul câteva ponturi despre cum poţi slăbi mâncând pe săturate. 

“Nimeni nu a explicat clar faptul că, atunci când ţii o dietă, nu numai cantitatea caloriilor este importantă. Calitatea biologică a caloriilor este hotărâtoare pentru persoanele care doresc să scape de kilogramele în plus sau să îşi menţină greutatea”, spune medicul nutriţionist.

Potrivit expertului, o calorie dintr-un aliment nu este echivalentă cu o calorie dintr-un alt aliment din punct de vedere al efectului metabolic. Astfel, unele alimente accelerează arderea grăsimilor, în timp ce altele încetinesc metabolismul, îngreunând astfel procesul de slăbire.

Dimineaţa – momentul în care pot fi satisfăcute poftele

Atunci când doriţi să scăpaţi de excesul de kilograme, nutriţionistul Mencinicopschi recomandă porţii mici de mâncare la intervale scurte de timp.

“În primul rând trebuie să vă fixaţi un program de mese, care se vor lua la ore fixe. Zilnic trebuie să mâncaţi de cinci-şase ori. Astfel, veţi reuşi să

vă controlaţi mai bine senzaţia de foame”, menţionează specialistul în nutriţie.  În acelaşi timp, micul dejun trebuie să fie consistent şi trebuie luat în fiecare dimineaţă. “Metabolismul funcţionează diferit în cursul zilei, iar alimentele mâncate la micul dejun au efectul cel mai scăzut de îngrăşare. Dimineaţa este singura perioadă a zilei în care vă puteţi satisface câteva pofte”, indică prof. dr. Mencinicopschi.

Potrivit specialistului, alimentele mâncate seara sau noaptea duc la supraponderalitate sau la obezitate. Astfel, cina trebuie să aibă cel mai mic conţinut caloric, deoarece în acest moment al zilei arderile sunt încetinite, iar pancreasul şi ficatul nu trebuie încărcate cu grăsimi.

Caloriile de slabă calitate îngreunează procesul de slăbire

Medicul spune că, atunci când urmaţi o dietă, trebuie să alegeţi alimentele care au calorii negative, respectiv legumele, anumite fructe, peştele, carnea de pui sau de curcan şi anumite lactate. “Zahărul alb, glucoza, fructoza, siropurile de glucoză-fructoză, grăsimile rafinate şi artificiale, alcoolul, alimentele industriale care combină făinurile albe cu grăsimi rafinate de origine animală sau de origine vegetală, băuturile carbogazoase, conservele de legume şi carne şi produsele de tip fast-food conţin calorii de slabă calitate care încetinesc metabolismul şi îngreunează procesul de slăbire”, menţionează nutriţionistul.

Grăsimile nu trebuie eliminate din alimentaţie. Medicul spune că ponderea zilnică necesară este de 20 la sută. “Evitaţi însă consumul de grăsimi artificiale care se ascund de regulă în margarină, excesul de grăsimi animale saturate, grăsimi râncede şi pe cele din prăjeli”, indică nutriţionistul. Potrivit specialistului, peştele gras oceanic, datorită conţinutului bogat în acizi graşi Omega 3 şi 6, uleiul de măsline, in şi cânepă sunt surse de grăsimi benefice pentru organism.

Cum se mananca corect

Alimentaţia ta şi felul cum te hrăneşti sunt în strânsă legătură cu sănătatea emoţională, avertizează psihologul Elena Ceciu, Food Psychology Coach. Astfel, foamea permanentă şi poftele alimentare ar putea ascunde nu nevoia de mâncare, ci nevoia de iubire, odihnă sau linişte. Iar dacă eşti genul care mănâncă repede, poate că ar trebui să ai o atitudine mai relaxată şi să „o iei mai uşor” nu doar la masă, ci în general.

În ce priveşte cura de slăbire, aceasta ar putea să nu dea rezultatele dorite, în ciuda eforturilor tale, dacă eşti prea stresat sau ai anumite probleme emoţionale. Iar dacă te înfometezi, dieta nu este nicidecum eficientă pentru că devine o traumă.

Cum să mănânci corect?

Iată sfaturile psihologului Elena Ceciu pentru femeile care ţin cură de slăbire:

• Mănâncă relaxat, fiind atent la detalii şi într-o companie plăcută. Când iei masa e bine să nu te uiţi la televizor şi să nu te gândeşti la muncă sau alte probleme. Toate acestea sunt utile pentru a dezvolta o relaţie „hrănitoare” cu mâncarea.

• Ca să nu mănânci mai mult decât ai nevoie, foloseşte farfurii mici. Conform psihologului, evaluarea cantităţii de mâncare nu o face stomacul, ci o fac ochii. Dacă pui o porţie mică într-o farfurie mare ţi se va părea că mănânci puţin şi că nu te saturi.

• Când îţi stabileşti un scop, stabileşte şi anumite recompense. De pildă, dacă ai reuşit să pierzi un număr de kilograme într-o anumită perioadă, la sfârşit îţi poţi oferi o recompensă – o prăjitură, o îngheţată, cartofi prăjiţi - dar cu o singură condiţie: să nu ai remuşcări după ce te-ai delectat cu ceva dulce.

• Când constaţi că mănânci prea repede şi nu te poţi controla, opreşte-te câteva minute, respiră adânc şi uită de griji. Dacă îţi e foame în continuare, reia masa, dacă nu, opreşte-te.

Stă în puterea ta să fii sănătos!

Tot despre stres a vorbit, în cadrul unei conferinţe Nestle, şi Alexandru Marcu, antrenor personal de fitness. El spune că stresul eliberează în corp toxine care nu pot fi consumate decât prin sport. Făcând mişcare de câteva ori pe săptămână nu numai că arzi depozitele de grăsime, dar scapi şi de stres.

Antrenorul mai spune că primăvara este momentul ideal pentru a slăbi, dar e şi momentul să ne asumăm răspunderea pentru ceea ce ni se întâmplă. Dacă suntem stresaţi sau avem câteva kilograme în plus, este şi vina noastră şi stă în puterea noastră să revenim la normal.

Alexandru Marcu ne atrage atenţia că nu e neapărat să mergi la sală pentru a face mişcare, ci poţi să integrezi mişcarea în viaţa ta de zi cu zi – renunţi la lift, te plimbi mai mult pe jos, faci câteva exerciţii acasă.

Produsele lactate, secretul unei alimentatii sanatoase si a unei siluete de invidiat

Cati dintre noi nu avem in meniul zilnic un pahar cu lapte, un iaurt sau o felie de branza? Insa putini dintre noi stiu ca produsele lactate se dovedesc a fi un adevarat ajutor pentru silueta si pentru intregul corp. 

Laptele, de exemplu, este un aliment hranitor, special creat pentru hrana sugarilor speciilor de mamifere. Laptele de vita este hiperproteic pentru sugar si de aceea numai laptele matern este hrana ideala a sugarului, pana la cel putin 6 luni.

Un adult poate consuma circa o jumatate de litru lapte de vaca pe zi, dar atentie! Laptele nu poate inlocui apa, deoarece este un aliment fluid care aduce calorii, spre deosebire de apa naturala.

Laptele si derivatele din lapte nu se asociaza cu alte alimente. Exceptie tolerata – asocierea cu paine. Derivatele din lapte fermentate, proaspete, iaurtul, kefirul, laptele batut, naturale, fara adaosuri sunt alimente probiotice sanatoase.

Branzeturile proaspete sunt recomandate!

• Branza telemea contine sare in exces, nefiind recomandata suferinzilor de boli cardiovasculare, hipertensiune, hepato-renale. Branzeturile cu sau fara mucegai sunt hipercalorigene, astfel ca un consum nepotrivit poate determina supraponderabilitate si obezitate.

• Parmezanul se foloseste in cantitati mici, la condimentarea unor mancaruri.

• Branzeturile topite contin saruri de topire, fosfati, citrati care impiedica fixarea calciului in oase, fiind contraindicate copiilor, adolescentilor, batranilor, femeilor si barbatilor expusi la osteoporoza. De asemenea, au densitate calorica mare, ingrasa, aduc aport de grasimi si sare ascunse.

• Branzeturile cu mucegai au un continut foarte ridicat de grasime si sare, cu efect de ingrasare atunci cand se consuma frecvent si in cantitati mari.

• Urda este un produs valoros deoarece nu contine aproape deloc cazeina, proteina majoritara din lapte care nu poate fi digerata de corect de tubul digestiv al omului. Proteinele din urda contin aminoacizi formatori de fibra musculara, crescand masa negrasa a corpului, marind in acest fel arderile si prevenind supraponderabilitatea si obezitatea. Urda are si o cantitate mica de grasimi, acceptabila si din punctul de vedere al aportului caloric si efectului mai scazut de ingrasare.

• Branza de burduf consumata in cantitati mici si in asociere corecta cu alte alimente poate fi prezenta la mesele traditionale.

• Cremele de branza industriale sunt uneori puternic aditivate, nefiind indicate.

Cum preparam mancarea? Feriti-va de caserole si staniol!

Încălziţi alimentele la microunde doar în farfurie, nu în vase din plastic. Anumite caserole sunt mai sigure pentru depozitare.
 

Medicii vă recomandă să evitaţi să gătiţi alimente în folie sau vase de aluminiu, dar şi să le depozitaţi în ele. Caserolele din plastic în schimb sunt total contraindicate pentru încălzirea sau prepararea mâncării la microunde. Staniolul conţine ioni toxici din aluminiu care aduc un lanţ de probleme, de la cancer la osteoporoză, iar controversata substanţă Bisfenol A din unele caserole poate afecta fertilitatea, în special în cazul bărbaţilor. La microunde, substanţa toxică trece mai uşor în mâncare.

Scăpaţi de aluminiul din bucătărie

Pe cât este de nociv, pe atât este de “prezent” în casa noastră: în alimente, în staniolul în care împachetăm sandviciurile, în vasele de gătit şi tacâmuri, în antiperspirante, chiar şi în unele medicamente. Şi apa conţine aluminiu, dar sub formă de săruri, fiind singura situaţie când nu este nociv.

“Ionii de aluminiu pot ajunge în alimente şi, odată ingeraţi, au un efect toxic, în special asupra creierului. În top se află afecţiunile neurovegetative (Alzheimer, Parkinson), anemie, afecţiuni pulmonare. În plus, împiedică absorbţia calciului, crescând astfel riscul de osteoporoză sau alte boli ale oaselor”, atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie.

Pentru a preîntâmpina apariţia acestor afecţiuni, scăpaţi rapid de toate ustensilele şi recipientele de aluminiu din bucătărie, renunţaţi la a mai găti în folie de aluminiu, nu mai cumpăraţi bere şi răcoritoare la cutie. Cercetaţi eticheta produselor şi aveţi grijă să nu apară fosfatul de aluminiu.

De fiecare dată când cumpăraţi caserole de plastic, verificaţi codul de reciclare de pe ambalaj. Dacă observaţi cifra 3 sau 7, atunci acea caserolă sigur nu trebuie să ajungă în frigider. Caserolele periculoase sunt de două tipuri: cele din PVC (numărul 3) şi cele care conţin BPA sau Bisfenol A (numărul 7). PVC-ul este unul dintre cele mai nocive tipuri de plastic, având în compoziţie DEHA, care poate afecta ficatul şi poate aduce chiar cancer.

Pe de altă parte, Bisfenolul A a stârnit o serie de controverse “cancerigene”, iar în multe ţări a fost interzisă comercializarea produselor care îl conţin. “BPA creşte nivelul de estrogen, ceea ce face ca fetele să intre mai rapid la pubertate şi măreşte riscul de cancer ovarian şi de sân. De asemenea, bărbaţii care se expun la BPA au un risc crescut de a face cancer testicular. Bisfenolul afectează fertilitatea la ambele sexe, cu precădere la bărbaţi”, atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. 

Cum recunoaşteţi caserolele cele mai periculoase

Contaminarea se poate face dacă alimentele sunt încălzite la microunde, prin contactul cu un lichid foarte cald sau cu mâncare acidă (mâncăruri grase, brânzeturi, lactate, dulciuri etc.). Sfatul specialistilor este să cercetaţi cu mare atenţie etichetele atunci când cumpăraţi plastice care vor intra în contact cu alimentele (căutaţi simbolul PC, in scripţionat într-un triunghi, plus o cifră între 1 şi 7, ocoliţi caserolele notate cu 3 sau 7).

Bisfenolul A se transmite rapid în alimente dacă încălzim mâncarea direct în caserole în cuptorul cu microunde.

“Microundele încălzesc rapid mâncarea, dar, în acelaşi timp, alterează glucidele, lipidele, proteinele, vitaminele şi enzimele, iar radiaţiile emanate cresc şi de zece- douăsprezece ori cantitatea de Bisfenol A”, adaugă specialistul Mencinicopschi.

“Ionii de aluminiu pot ajunge în alimente şi, odată ingeraţi, au un efect toxic, în special asupra creierului.“ PROF. DR. GHEORGHE MENCINICOPSCHI, specialist în alimentaţie

UTIL

Prosoape sigure

Prosoapele de bucătărie adună în ţesătura lor umezeală, microbi, acarieni, praf, spori de mucegai. Ar trebuie spălate la temperaturi de peste 60 de grade C, folosind programe ce durează cel puţin o oră. Şi, pentru că nu sunt deloc igienice, acestea ar trebui înlocuite cu prosoape de unică folosinţă.

De asemenea, lavetele şi bureţii ar trebui spălaţi după fiecare întrebuinţare şi schimbaţi săptămânal.

Ce alimente au indice glicemic ridicat si bolile pe care le pot produce

Diabetul zaharat, hipoglicemia, intoleranţa la glucoză şi sindromul metabolic sunt câteva dintre afecţiunele provocate de o dietă bogată în produse cu o încărcătură glicemică ridicată 
 

Indicele glicemic al alimentelor joacă un rol esenţial mai ales atunci când dorim să scăpăm de kilogramele în plus. Medicii nutriţionişti spun că persoanele care vor să slăbească trebuie să ţină cont de încărcătura glicemică a produselor.

În plus, specialiştii precizează că alimentele cu un indice glicemic crescut ne pun şi sănătatea în pericol.

Diabetul zaharat de tip 1, diabetul zaharat de tip 2, hipoglicemia, intoleranţa la glucoză, epuizarea insulinei din organism şi sindromul metabolic sunt câteva dintre afecţiunele provocate de alimentele cu un indice glicemic ridicat. “Indicele glicemic reprezintă baza fiziologică a ierarhizării alimentelor în funcţie de efectul lor asupra glicemiei. Indexul glicemic indică acţiunea alimentului asupra pancreasului. Astfel, cu cât un indice glicemic este mai mare, cu atât acel aliment va forţa pancreasul să producă o cantitate mai mare de insulină, iar sănătatea este periclitată”, precizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Potrivit nutriţioniştilor, alimentele cu index glicemic ridicat determină creşterea bruscă a glicemiei care, la rândul ei, produce tulburări ale nivelului de insulină, a poftei de mâncare şi a capacităţii organismului de a depozita grăsimile.

Un gram de glucideconţine 4 kilocalorii

Caisele uscate şi smochinele uscate trebuie mâncate cu moderaţie, deoarece aceste fructe au o încărcătură glicemică ridicată. Păstârnacul fiert, cartofii fierţi, orezul, pâinea albă, produsele de patiserie, dulciurile din glucoză, biscuiţii, stafidele, chips-urile din porumb, băuturile carbogazoase, berea şi pastele sunt alimente care trebuie mâncate cu moderaţie, deoarece dincolo de conţinutul glicemic ridicat au şi un conţinut caloric mare, indică specialiştii în nutriţie.

“Necesarul de glucide pentru un adult este de minimum 100 de grame pe zi, din care 20-30 de grame trebuie să fie fibre. Este recomandat să eliminăm glucidele rapide, precum zahărul, în favoarea carbohidraţilor complecşi, precum cei din legumele boabe, care se absorb lent, nu duc la creşteri bruşte de glicemie şi nu determină eliberarea de insulină”, precizează dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist. Specialistul menţionează că un gram de glucide conţine 4 kilocalorii.

Între 0 şi 35

Alimente cu indice glicemic scăzut:

►IG 35: caise uscate, portocale, prune, mere, piersici, ţelină, iaurt;

► IG 30: brânză proaspătă, morcovi, mandarine, clementine, lapte degresat, lapte de soia, pere, grepfruit, roşii, napi, marmeladă fără zahăr;

►IG 25: făină de soia, humus, cireşe, căpşuni, zmeură, seminţe de dovleac;

►IG 20: iaurt din soia, suc de lămâie fără zahăr, pudră de cacao;

► IG 15: spanac, tofu, dovlecei, ardei, măsline, salată verde, soia, varză, varză de Bruxelles, broccoli, conopidă, castravete, ceapă, ciuperci, ghimbir, nuci, migdale, arahide, germeni de grâu;

►IG 10: avocado;

► IG 5: crustacei (homar, langustă, crab), oţet, condimente (piper, pătrunjel, oregano, busuioc, scorţişoară, vanilie);

►IG 0: carne (de vită, de pui), ceai, cafea (fără zahăr), fructe de mare.

Între 40 şi 50

Alimente cu indice glicemic mediu:

►IG 50: kiwi, ananas, mango, orez integral, paste integrale, suc de mere (fără zahăr);

► IG 45: cereale integrale, nucă de cocos, pâine prăjită, banane verzi, struguri, mărar;

► IG 40: fulgi de ovăz, unt de arahide fără zahăr, prune uscate, suc de morcov.

Între 55 şi 110

Alimente cu indice glicemic ridicat:

► IG 110: bere;

► IG 100: glucoză;

► IG 95: cartofi prăjiţi, făină de orez;

► IG 90: făină albă;

► IG 85: popcorn;

► IG 70: zahăr, orez, băuturi carbogazoase, chipsuri, mămăligă;

► IG 65: făină semiintegrală, pâine de secară, pâine neagră, porumb, ananas în sirop;

► IG 60: banane, castane, făină integrală, pizza;

► IG 55: ketchup, piersici în sirop, sushi, papaya.

Beneficiile castravetelui

Au cam scazut de o bucata de vreme vanzarile la castravetii verzi, poate si din cauza preturilor ridicate, dar si din cauza suspiciunilor fata de modalitatile de crestere a castravetilor, mai mult sau mai putin sanatoase. Este insa bine sa stim ca inca pot fi achizitionati castraveti crescuti sanatos si la preturi nu neaparat de specula.

Sa elimini aproape complet castravetele verde din dieta regulata nu este deloc o idee buna intrucat aceasta leguma unica contine o sumedenie de nutrimente esentiale pentru sanatatea organismului si, in plus, castravetii au si un gust foarte placut si iti ofera o senzatie de prospetime si de bine.

Multe persoane pun in prezent accentul in dieta lor pe cu totul alte legume, multe de import, asa cum sunt broccoli, asparagusul si altele similare. Castravetele verde nu trebuie insa neglijat nici acesta deoarece eficienta sa in plan alimentar ramane maxima prin aportul mare de vitamine din gama B, calciu, fier, magneziu, zinc si acid folic.

Castravetele este util si pentru sanatatea sistemului nervos, putand reduce stresul, si sunt binecunoscute si valentele sale terapeutice de detoxifiere, care stimuleaza activitatea rinichilor, a ficatului si a pancreasului. Inclusiv cresterea parului poate fi stimulata mai ales daca vom combina castravetele cu salata verde, spanac si morcovi.

In industria cosmetica, castravetele verde este folosit de multa vreme in produse destinate intretinerii pielii, pentru prevenirea si calmarea iritatiilor sau combaterea celulitei. Daca insa nu va puteti permite aceste produse, puteti apela la felii simple de castravete pe care sa le frecati usor de locurile afectate cu o eficienta egala cu aceea a costisitoarelor produse de pe piata cosmeticelor.

Castravetele este de asemenea util si la curatenia din locuinta, putandu-se apela la sucul sau atat pentru curatarea ustensilelor de bucatarie cat si pentru intretinerea unor suprafete mai mari precum geamuri, oglinzi sau chiar faianta. Este chiar de mirare cum de nu s-a gandit inca nimeni sa produca un agent curatitor pe baza de suc de castravete si se prefera in continuare produsele chimice celor naturale.

Ganditi-va deci de doua ori inainte de a ignora definitiv castravetele verde ca parte integranta din dieta obisnuita sau ca produs natural de infrumusetare si intretinere a pielii. La fel ca multe alte legume, si castravetele este o farmacie a naturii si il putem procura la preturi oricum mai mici decat cele pe care le platim pentru broccoli sau asparagus.

Postul nu este vegetarianism sau cura de slabire

Dat fiind faptul ca incepe Postul Sfintelor Pasti m-am gandit ca ar trebui sa stim ce reprezinta de fapt postul si la ce serveste el. Iata deci:

Ce este postul?
 

   “Postul este infranarea de toate mancarurile, sau, la caz de boala, numai de unele, de asemenea si de bauturi si de toate cele lumesti si de toate poftele cele rele, pentru ca sa poata crestinul sa isi faca rugaciunea lui mai cu inlesnire si sa ii fie milostiv Dumnezeu. Inca si pentru a ucide poftele trupului si a primi harul lui Dumnezeu…”.

   Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta, deci mijloc de mantuire. Dar este in acelasi timp si un act de cult, adica o fapta de cinstire a lui Dumnezeu, pentru ca el este o jertfa, adica o renuntare de buna voie la ceva care ne este ingaduit, izvorata din iubirea si respectul pe care il avem fata de Dumnezeu.

   Postul este si un mijloc de desavarsire, de omorare a voii trupului, un semn vazut al ravnei si sarguintei noastre, spre asemanarea cu Dumnezeu si cu ingerii, care n-au nevoie de hrana. “Postul este lucrul lui Dumnezeu, caci Lui nu-I trebuie hrana – zice Sf. Simion al Tesalonicului. Este viata si petrecere ingereasca, pentru ca ingerii sunt fara hrana. Este omorarea trupului, ca acesta hranindu-se, ne-a facut morti; si izgonirea patimilor este postul, caci lacomia intarata patimile trupului”.

   Care e rostul si folosul postului?

   Postul foloseste si sufletului si trupului, pentru ca intareste trupul, usureaza si curateste sufletul. Pastreaza sanatatea trupului si da aripi sufletului. De aceea, Legea Veche il recomanda si il impune de atatea ori (Ies. 34, 28; Deut. 9, 9; 18; Jud. 20, 26; I Regi 7, 6; Isaia 58; loil 2,15). “Nu fi nesatios intru toata desfatarea si nu te apleca la mancaruri multe. Ca in mancarurile cele multe va fi durere si nesatiul va veni pana la ingretosare. Pentru nesatiu, multi au pierit; iar cel infranat isi va inmulti viata”, zice inteleptul Isus, fiul lui Sirah (37, 32-34). Mantuitorul insusi a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti in pustie, inainte de a incepe propovaduirea Evangheliei (Matei 4, 2 si Luca 4, 2). El ne invata cum sa postim (Matei 6, 16-18) si ne spune ca diavolul nu poate fi izgonit decat cu post si rugaciune (Matei 17,21; Marcu 9, 29). Posteau de asemenea Sfintii Apostoli si ucenicii lor (Fapte 13, 2, 3; II Cor. 6, 5); ei au si randuit postul pentru toti crestinii. Sfintii Parinti lauda si recomanda postul cu staruinta. Iata ce spune, de pilda, Sf. Ioan Gura de Aur: “Postul potoleste zburdaciunea trupului, infraneaza poftele cele nesaturate, curateste si inaripeaza sufletul, il inalta si il usureaza”.

   De cate feluri este postul dupa asprimea lui?

   Dupa asprimea lui, postul poate fi de mai multe feluri:

   a) Ajunare desavarsita, adica atunci cand nu mancam si nu bem nimic cel putin o zi intreaga.

   b) Postul aspru sau uscat (Siroragia) sau ajunarea propriu-zisa, atunci cand mancam numai spre seara mancaruri uscate (paine si apa, fructe uscate, seminte etc).

   c) Postul obisnuit sau comun, rand mancam la orele obisnuite, dar numai “mancaruri de post”, adica ne infranam de la “mancarurile de dulce” (carne si peste, branza, lapte, oua, vin, grasime).

   d) Postul usor (dezlegarea), cand se dezleaga la vin, peste, icre si untdelemn, cum se prevede in Tipic, la anumite sarbatori care cad in cursul posturilor de peste an.

   De cate feluri este postul, dupa lungimea lui?

   De doua feluri:

   a) Post de o zi si

   b) Post de mai multe zile.

   Care sunt posturile de o zi si pentru ce au fost asezate?

   Sunt posturile pe care le tinem:

   a) Miercurea si vinerea din fiecare saptamana, in amintirea Patimilor Domnului: miercurea au facut sfat carturarii si arhiereii iudeilor sa prinda pe Hristos, iar vinerea L-au rastignit pe cruce (Canonul 15 al Sf. Petru al Alexandriei). Tot in aceasta zi, dupa Traditie, mancase Adam din pom, lucru pentru care a fost izgonit din rai.

   b) Ziua inaltarii Sfintei Cruci (14 septembrie), in amintirea Patimilor Domnului pe cruce (dezlegare la untdelemn si vin).

   c) Ziua taierii capului Sf. Ioan Botezatorul (29 august), zi de post si plangere pentru cel care a fost cel mai zelos propovaduitor si implinitor al postului si al pocaintei (dezlegare la untdelemn si vin).

   d) Ajunul Bobotezei (5 ianuarie): post asezat si ramas din vremea rand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune pentru primirea Botezului a doua zi. Se ajuneaza in orice zi ar cadea (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia aghiasma pe nemancate.

   Cei ce vor sa prisoseasca in evlavie sau sa faca anumite fagaduinte sau legaminte fata de Dumnezeu, pentru felurite pricini, pot sa posteasca si in alte zile de peste saptamana decat cele oranduite de Biserica. Cea mai potrivita este ziua de luni. In nici un caz sa nu se posteasca sambata sau duminica. Postul acesta de buna voie nu are insa valoare decat atunci cand pazim si zilele de post oranduite de Biserica.

   Cand nu se posteste miercurea si vinerea?

   Fie pentru insemnatatea sarbatorilor mari, adica pentru a nu se sterge prin post bucuria praznicului Nasterii Domnului, al Invierii, al Rusaliilor, fie pentru prisosinta postului dinaintea acestor sarbatori mari sau pentru a nu ne asemana cu unii eretici, Biserica ingaduie sa mancam de dulce miercurea si vinerea in anumite rastimpuri din cursul anului. Aceste zile sunt numite de dezlegare (a postului) si sunt insemnate in calendare cu cuvantul harti. Iata cand nu se posteste miercurea si vinerea:

   a) In Saptamana luminata (saptamana Pastilor).

   b) De la Nasterea Domnului pana in ajunul Bobotezei.

   c) In saptamana de dupa Rusalii (inainte de inceputul postului de San-Petru).

   d) In saptamana intai a Triodului (intre Duminica Vamesului si a Fariseului si Duminica Fiului Risipitor).

   e) In saptamana Branzei (inaintea lasatului sec pentru Postul Pastelui); se dezleaga numai la lapte, oua si branza.

   f) Nu se posteste, de asemenea, in ziua Nasterii Domnului si cea a Bobotezei, cand aceste sarbatori cad miercuri sau vineri.

   Care sunt posturile de mai multe zile din cursul anului?

   a) Postul Pastelui,

   b) Postul Craciunului,

   c) Postul Sfanta-Mariei si

   d) Postul San-Petrului.

   Ce este postul Pastelui? 

   Postul Pastelui, Postul Mare sau Paresimile (de la cuvantul latinesc quadragessima = patruzeci) este postul dinaintea Pastelui. E asezat in cinstea Patimilor Domnului si ne aminteste de postul de patruzeci de zile al Mantuitorului in pustie, inainte de a iesi in lume pentru propovaduirea Evangheliei (Matei 4, 2 si Luca 4, 2). E totodata vreme de pregatire, prin post, rugaciune si pocainta, pentru apropierea cu vrednicie de Sfantul Trup si Sange, intrucat, de obicei, la Pasti se impartasesc toti credinciosii.

   Tine sapte saptamani, incepand cu Duminica lasatului sec de branza (Duminica izgonirii lui Adam din rai) si se incheie in noaptea Pastelui, la inviere. E cel mai vechi, mai lung si mai de seama dintre posturile bisericesti (Pentru vechimea lui, vezi Can. 69 Apostolic; Can. 50 Laodiceea, Asezamintele Sf. Apostoli V, 13; Can. 5 al Sinodului I ecumenic. Nu se mananca nici peste, nici untdelemn si nu se bea vin. Se dezleaga la vin si untdelemn numai sambata si duminica (pentru ca in aceste zile se face Liturghie deplina), iar la peste, numai in ziua de Buna-Vestire si de Florii (pentru ca sunt praznice mari) (Tipicul cel Mare (al Sf. Sava), cap. 34, p. 42. Comp. si Scrisoarea sinodala a Patriarhului ecumenic Paisie I catre Patriarhul Nicon al Moscovei (1655), raspuns la intrebarea 20 ).

   Sunt scutiti de ajunare numai copiii, lauzele, batranii si bolnavii sau cei neputinciosi, precum si cei aflati in situatii speciale. Cu deosebita evlavie trebuie sa postim prima si ultima saptamana din Postul Paresimilor.

   Ce este postul Craciunului?

   Postul Craciunului este postul dinaintea Nasterii Domnului. Tine 40 de zile (15 noiembrie – 25 decembrie). Lasam sec in seara de 14 noiembrie (ziua Sf. Filip); iar daca aceasta zi cade miercuri sau vineri, incepem postul cu o zi mai inainte. E asezat pentru a ne pregati spre cuviincioasa intampinare a Nasterii Domnului si inchipuie noaptea in care traia omenirea dinainte de Mantuitorul, cand Patriarhii si Dreptii Legii vechi asteptau venirea Lui, cu post si rugaciune. Ne aduce aminte indeosebi de postul de 40 de zile al lui Moise in pustie, inainte de primirea Legii (les. 34, 28). Se dezleaga la peste in ziua de 21 noiembrie (Intrarea in Biserica a Maicii Domnului), fiind praznic mare. In ziua cea din urma a acestui post (Ajunul Craciunului) se ajuneaza, adica nu se mananca nimic pana la ivirea luceafarului de seara, care inchipuie steaua Magilor; apoi mancam uscat: seminte, poame, turte sau covrigi. Tot in aceasta seara, pe alocuri, slujitorii Bisericii umbla cu Icoana Nasterii, cantand troparul Craciunului si aducand astfel, in casele crestinilor, vestea cea buna a marii sarbatori din ziua urmatoare. In ziua Craciunului, in orice zi ar cadea, mancam de dulce.

   Ce este Postul Sfanta-Mariei?

   Postul Sfanta-Mariei Mari (sau postul lui August) este postul dinaintea Adormirii Maicii Domnului. E asezat in cinstea Maicii Domnului, amintindu-ne de postul cu care aceasta, dupa traditie, s-a pregatit spre trecerea ei la cele vesnice. Tine doua saptamani: de la 1-15 august. Lasam sec la 31 iulie seara; iar daca aceasta zi ar cadea miercuri sau vineri, lasam sec cu o zi inainte. Se dezleaga la peste in ziua Schimbarii la Fata (6 august), fiind praznic mare. Daca ziua Sfanta-Mariei (15 august) cade miercuri sau vineri, nu mancam de dulce, ci se dezleaga numai la peste.

   In timpul acestui post se citeste mai cu deosebire Al doilea Paraclis al Maicii Domnului, pe care il gasim in Ceaslov.

   Pentru ce s-a asezat si cat tine postul San-Petrului?

   Postul San-Petrului, adica al Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, e asezat in cinstea acestor doi Sfinti Apostoli, a caror moarte muceniceasca se serbeaza la 29 iunie si care s-au ostenit cel mai mult pentru vestirea Evangheliei si pentru raspandirea credintei crestine. Totodata ne aduce aminte de postul cu care Sf. Apostol Pavel, impreuna cu Varnava, s-au pregatit inainte de trimiterea lor la propovaduire, din porunca Duhului Sfant (Fapte 13, 2-3; Isaia 58, 3-7). Acest post are o lungime schimbatoare, intrucat inceputul lui atarna de data Rusaliilor. Se lasa sec in Duminica intai dupa Rusalii (a tuturor Sfintilor) si se posteste pana in ziua de San-Petru (29 iunie). Daca aceasta zi cade miercuri sau vineri nu mancam de dulce. E un post mai usor; se dezleaga martea si joia la vin si untdelemn, iar sambata si duminica si la.

   Cum trebuie sa postim?

   Respectarea posturilor este o datorie a bunului credincios, care este cuprinsa in porunca a doua a Bisericii. Sfintele Soboare si randuielile date de Sfintii Parinti pedepsesc cu asprime pe cei ce nu pazesc posturile (Can. 69 al Sf. Apostoli). Dar trebuie sa postim nu numai cu trupul, ci si cu sufletul. Adica nu numai mancand de post, ci si infranandu-ne totodata de la patimi, pacate si ispite. Odata cu infranarea de la mancarurile de dulce, sa ne silim a ne curati nu numai trupul, ci si sufletul, petrecand in rugaciune si pocainta. Postul intreg, adevarat si desavarsit este deci nu numai cel trupesc, ci si sufletesc: postul de bucate, impreuna cu cel de fapte, postul de mancare si totodata de purtari. Asa ne indeamna Biserica, prin cantarile ei din slujbele Postului celui Mare: “Sa postim, post primit, bineplacut Domnului; postul cel adevarat este instrainarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departarea de pofte, de clevetire, de minciuna si de juramantul mincinos. Lipsirea acestora este postul cel adevarat si bine primit”. Iar Sf. Ioan Gura de Aur zice: “Postiti? Aratati-mi-o prin fapte. Cum? De vedeti un sarac, aveti mila de el; un dusman, impacati-va cu el; un prieten inconjurat de un nume bun, nu-l invidiati; o femeie frumoasa, intoarceti capul. Nu numai gura si stomacul vostru sa posteasca, ci si ochiul, si urechile, si picioarele, si mainile voastre, si toate madularele trupului vostru. Mainile voastre sa posteasca ramanand curate si de hrapire si de lacomie. Picioarele, nealergand la privelisti urate si in calea pacatosilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumusetile straine… Gura trebuie sa posteasca de sudalme si de alte vorbiri rusinoase”.

  

   Din pacate, cele scrise la final materialului de mai sus, nu le prea punem in practica, majoritatea dintre noi. Si atunci postul devine cura de slabire sau vegetarianism.

   Iar in afara de acest aspect esential a mai aparut un pericol pentru crestini: mincinoasele alimente de post …

   Adica aproape tot ce vedeti in hipermarketuri in zona “DE POST”, unde intalnim de toate: pate, lapte, branza, cremvusti, etc. Ele cica nu sunt din carne sau lapte de vaca si atunci crestinul le cumpara si zice ca e in ordine. Dar nu e …

   Caci vedeti voi fratii mei, postul se tine “si pentru a ucide poftele trupului si a primi harul lui Dumnezeu…”. Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta, deci mijloc de mantuire.

   Deci daca mancam de exemplu acel pate de post, ce este uneori chiar mai gustos decat cel normal, cam ce credeti ca am rezolvat? Am tinut oare un post adevarat sau doar un soi de regim?

   Desigur, putem face mancaruri de post deosebit de gustoase. Ele sunt insa pentru noi cei incepatori. Marii ravnitori, parintii vestiti, stim insa ca nu doar ca mancau de post, dar faceau de asa natura ca acea mancare sa aiba gust rau. Nu toti pot ajunge la nivelul lor, insa macar sa ne straduim oleaca.

   Apoi problema cu pateul vegetal nu e doar ca e gustos, ci in primul rand ca se numeste … pateu. Ca daca ar fi numit pasta de nu stiu ce, ar mai fi cum ar mai fi, dar avand eticheta si aspectul de pateu (sau lapte, branza, cremvusti), totul devine un soi de smecherie lumeasca, de fenta dibace, adica, hai sa fim cu fundul in doua luntri, sa impacam si capra si varza: nu mancam din carne, dar mancam cu gust si denumire ca si cum ar fi din carne. 

   Ce ne vom face cand stiinta va scoate pe piata gaina vegetala? Ceva cu aspect de pui, cu gust de pui, facut din cine stie ce, dar continand suplimenti de tot ce-i trebuie organismului?