O substanta care se gaseste in fasolea alba poate controla indicele glicemic influentat de carbohidratii din produsele de patiserie si din painea alba, potrivit unui studiu efectuat de cercetatorii americani si publicat in revista "Nutrition Journal".
Indicele glicemic imparte carbohidratii in functie de efectul lor asupra glicemiei (zaharului din sange). Alimentele cu indice glicemic ridicat se digera rapid si determina cresterea brusca a zaharului din sange. Alimentele cu indice glicemic scazut se digera lent, pastrand constant nivelul de zahar din sange. In plus, aceste alimente dau o mai mare senzatie de satietate. Cresterea lenta si traptata a zaharului din sange pastreaza constant nivelul insulinei, principalul hormon al metabolismului.
Studiul si rezultatele sale
Potrivit cotidianului La Stampa, la studiu au participat 13 voluntari cu o stare buna de sanatate cu varsta intre 24 si 44 de ani si care aveau indicele de masa corporala cuprins intre 18 si 25 (kg/m2). Toti participantii nu avuseserea probleme legate de alimentatie si nu suferisera de boli gastrointestinale, diabet sau alte afectiuni endocrinologice. Participantii au fost impartiti in doua grupuri si li s-a dat 50 g de paine alba cu unt si extract de fasole alba sub forma de capsule sau pulbere.
Substanta a fost administrata in 3 doze: 1500 mg, 2000 mg si 3000 mg atat capsule cat si pulbere amestecata cu untul care s-a intins pe paine. Cercetatorii au constatat ca o substanta care se gaseste in fasole si care a fost denumita Phase 2 inhiba enzima digestiva alfa-amilaza secretata de pancreas si saliva si care este responsabila de descompunerea amidonului in zaharuri. Specialistii sugereaza ca datorita acestui fapt si pentru ca indicele glicemic are functia de absorbtie a glucozei la nivelul intestinului, inhibarea enzimei alfa-amilaza poate provoca scaderea indicelui glicemic.
Cele mai bune rezultate s-au obtinut cu pulberea de fasole administrata in doze de 3000 mg. Substanta sub forma de capsule nu a dat dat rezultate semnificative. Lucrul acesta s-ar putea intampla din cauza unei biodisponibilitati scazute din cauza timpului mai indelungat de care are nevoie o capsula pentru a se dizolva, cred cercetatorii. De aceea, ei se gandesc sa faca mai multe studii pentru a determina daca Phase 2 poate sa actioneze la fel de eficient si cu alte alimente precum pastele sau orezul.
Ce este indicele glicemic?
Prima mentionare a indicelui glicemic s-a facut in articolul doctorului David Jenkins din American Journal of Clinical Nutrition aparut in 1981 si a fost descris ca fiind baza fiziologica a clasificarii alimentelor cu carbohidrati. Initial specialistul a facut o lista cu 51 de alimente si indicele corespunzator fiecaruia. Pe parcurs, numarul alimentelor din lista s-a extins. Pentru a constitui scara indicilor glicemici, Jenkins a dat in mod arbitrar glucozei valoarea 100. Aceasta valoare corespunde absorbtiei intestinale a glucozei consumate in proportie de 100%. Exista mai multe clasificari ale indicilor glicemici. De exemplu, medicul francez Michel Montignac, cel care a conceput regimul disociat care ii poarte numele, ii imparte in trei categorii:
* IG scazut, mai mic sau egal cu 35;
* IG mediu, cuprins intre 35 si 50;
* IG ridicat, mai mare de 50.
Exemple de alimente cu indice glicemic ridicat:
* IG 110: bere
* IG 100: glucoza
* IG 95: cartofi prajiti, faina de orez
* IG 90: faina alba
* IG 85: pop corn
* IG 70: zahar, orez, bauturi carbogazoase (cola), chips-uri, mamaliga
* IG 65: faina semi-integrala, paine de secara, paine neagra, porumb, ananas in sirop
* IG 60: banane, castane, faina integrala, pizza
* IG 55: Ketchup, piersici in sirop, sushi, papaya
Exemple de alimente cu indice glicemic mediu:
* IG 50: kiwi, ananas, mango, orez integral, paste integrale, suc de mere (fara zahar)
* IG 45: cereale integrale, nuca de cocos, paine prajita, banane verzi, struguri, marar
* IG 40: fulgi de ovaz, unt de arahide fara zahar, prune uscate, suc de morcov
Exemple de alimente cu indice glicemic scazut:
* IG 35: caise uscate, portocale, prune, mere, piersici, telina, iaurt
* IG 30: branza proaspata, morcovi, mandarine, clementine, lapte degresat, lapte de soia, pere, grepfrut, rosii, napi, marmelada fara zahar
* IG 25: faina de soia, humus, cirese, capsune, zmeura, seminte de dovleac
* IG 20: iaurt din soia, suc de lamaie fara zahar, pudra de cacao
* IG 15: spanac, tofu, dovlecei, ardei, masline, salata verde, soia, varza, varza de Bruxelles, broccoli, conopida, castravete, ceapa, ciuperci, ghimbir, nuci, migdale, arahide, germeni de grau
* IG 10: avocado
* IG 5: crustacei (homar, langusta, crab), otet, condimente (piper, patrunjel, oregano, busuioc, scortisoara, vanilie)
* IG 0: carne (de vita, de pui), ceai, cafea (fara zahar), fructe de mare.
Cercetarile privind efectul glicemic al combinatiilor alimentare sunt in continua desfasurare, astfel incat, probabil, la un moment dat va fi posibil ca IG sa fie trecut pe etichetele alimentelor. Indicele glicemic ajuta in identificarea carbohidratilor "buni" si a celor "rai", facand posibila adoptarea unei diete echilibrate.
Sursa: eva.ro
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu