Cum se trateaza matreata

Mătreaţa, coji albe şi uscate de piele, nu reprezintă niciun fel de pericol pentru sănătate, însă poate reprezenta o sursă de stânjeneală, iar mâncărimile care o însoţesc sunt foarte deranjante. Multe persoane presupun, în mod incorect, că această problemă rezultă dintr-o igienă precară sau din cauza spălărilor dese pe cap.

Deşi este adevărat că anumite şampoane pot agrava un caz de mătreaţa deja instalată, nu va provocă apariţia mătreţii. În spatele apariţiei mătreţii se află, de fapt, o simplă diferenţă între indivizi, în ceea ce priveşte un proces natural, care se petrece cu în fiecare zi: descuamarea celulelor cutanate. Diferenţa constă în faptul că la unele persoane, descuamarea este mai intensă decât la alţii.

Simptomele mătreţii: scuame (coji) de piele ce pot fi mici şi albe, sau mari, grăsoase şi galbene, descuamare şi mâncărimi în pielea păroasă a capului, sprâncene sau în jurul lizierei părului, urechilor sau nasului.

Cauzele mătreţii

Celulele cutanate care cresc şi mor prea repede sunt de fapt cauza mătreţei. Unele persoane cu descuamare severă prezintă o hiperactivitate a glandelor sebacee (al căror rol este să lubrifieze pielea cu grăsimi); altele au un nivel ridicat al parazitului Pityrosporum ovale, care este prezent la majoritatea oamenilor, însă în exces la cei ce suferă de mătreaţa.

Alţi factori sunt: antecedentele familiale, alergiile alimentare, transpiraţia excesivă, folosirea săpunurilor alcaline şi stresul. Chiar şi anotimpurile anului pot contribui la această problemă: se ştie că iernile reci şi uscate aduc după ele mătreaţa sau o agravează. Stres-ul poate agrava mătreaţa.

În cazul în care cojile de mătreaţa sunt grăsoase şi galbene, cauza probabilă este boala de piele cunoscută sub denumirea de dermatită seboreică; leziunile uscate, groase, ce sunt reprezentate de scuame mari şi argintii, apar din cauza psoriazisului pielii capului, mai puţin frecvent. Aceste forme de mătreaţa, ca şi varietatea tărâţoasă, devin un pericol numai dacă sunt scărpinate până se fac răni ale pielii, ce pot creşte riscul de infecţie, în special cu stafilococi şi streptococi.

Tratamentul mătreţii

Numeroase şampoane eliberate fără prescripţie medicală pot ţine sub control mătreaţa de intensitate moderată, însă trebuie consultat medicul în cazul în care este vorba de dermatită seboreică. Unele remedii din plante pot reduce pruritul şi uscarea pielii, dar este nevoie de produse pe bază de gudron pentru a scăpa de scuamele grase. În SUA sunt aprobate doar cinci ingrediente în tratamentul mătreţii: godronul de cărbune, zinc-pirition, acidul salicilic, sulfatul de seleniu şi sulful. Toate celelalte substanţe incluse în reţetele de şampoane contra mătreţii sunt considerate nocive.

Pentru formele de mătreaţa din dermatită seboreică se pot prescrie loţiuni cu streroizi.

De obicei, se recomandă pacienţilor cu mătreaţă să se folosească un şampon medicinal, zilnic, pe care să-l menţină pe cap cel puţin 10 minute, după care să se clătească foarte bine; urmele de şampon sau săpun pot agrava problemele cutanate. De asemenea, când este posibil, este recomandat să se lăse părul să se usuce natural în loc de a-l usca cu foehnul. Perierea părului cu o perie naturală poate fi benefică. Periaţi-vă părul cu mişcări constante şi ferme, de la frunte spre ceafă. Această manevră permite sebumului de la baza firelor de păr (a cărui acumulare la acest nivel poate fi o cauză de mătreaţa) să fie distribuit de-a lungul firelor de păr care au nevoie de el pentru a se menţine lucioase şi sănătoase.

Pe lângă produsele din plante, alte opţiuni alternative, incluzând dieta adecvată, exerciţiile psihosomatice de reducere a stress-ului şi masajul s-au dovedit utile în tratarea mătreţii. Pentru a preveni descuamarea şi infecţiile, se poate încerca masajul pielii capului cu ulei din arbore de ceai (Mamaleuca spp.). Cimbrul {Thymus vulgaris), rosmarinul (Rosmarinus officinalis) sau salvia (Salvia officinalis) pot fi folosite pentru clătire.

Mătreaţa poate fi un simptom obişnuit al alergiilor alimentare, adesea ca un rezultat al efectelor cumulative care fac dificil de identificat sursa reacţiei alergice. Trebuie evitat consumul alimentelor grase (cum sunt nucile şi ciocolata), excesul de zahăr, produselor lactate.

Suplimentele de vitamine pot ajuta la combaterea mătreţii îmbunătăţind capacitatea organismului de a metaboliza acizii graşi. Se recomandă masarea constantă a pielii capului la şamponare pentru a îmbunătăţi circulaţia sângelui la acest nivel; ameliorând fluxul sanguin se poate prevenii uscarea şi descuamarea pielii capului.

Sursa: sanatatetv.ro