Stenoza mitrala este o modificare patologica a orificiului mitral, produsa de sudarea valvulelor cu strâmtarea orificiului, împiedicând scurgerea sângelui din atriu în ventriculul stâng în timpul diastolei.
Prima consecinta a stramtarii orificiului mitral consta în scaderea debitului ventriculului stâng. Pentru o perioada de timp, prin interventia unor mecanisme compensatoare - dilatatie si crestere a presiunii diastolice în atriul stâng - debitul ventriculului stâng se mentine normal.
Cu timpul, fenomenele compensatoare sunt depasite, debitul cardiac scade si sângele stagneaza deasupra obstacolului - în atriul stâng si în circulatia pulmonara -, ceea ce impune inimii drepte un efort suplimentar, din care cauza se hipertrofiaza, iar mai târziu se decompenseaza. Cât timp debitul ventriculului stâng ramâne normal, stenoza mitrala este compensata si nu apar complicatii. Când apar staza si hipertensiunea pulmonara, survin semne pulmonare, iar în ultima perioada, când inima dreapta cedeaza, apar semnele insuficientei cardiace drepte. Manifestarile clinice devin evidente când suprafata orificiului mitral, care masoara 4-6 cm, scade sub 2 cm.
Etiologie
Boala este mai frecventa la femei, cauza principala fiind endocardita reumatismala. Originea congenitala este exceptionala.
Anatomie patologica
Anatomia patologica arata sudarea celor doua valvule mitrale, micsorarea ventriculului stâng, dilatarea atriului stâng, hipertrofia inimii drepte si leziuni pulmonare datorite stazei si hipertensiunii.
Simptome
Simptomatologia depinde de stadiul clinic. In primul stadiu - asimptomatic, subiectiv - nu apar decât semne fizice. La examenul clinic se constata, la palpare, freamat catar, iar la auscultarea cordului, o uruitura diastolica, fenomen datorit trecerii sângelui în diastola prin orificiul mitral micsorat: de asemenea, accentuarea primului zgomot la vârf si a celui de-al doilea la orificiul pulmonar. Pulsul este mic, iar tensiunea arteriala scazuta, datorita debitului cardiac redus. Examenul radiologie evidentiaza o inima de configuratie mitrala (cord ridicat), cu arcul inferior stâng micsorat, cel mijlociu bombat si semne de marire a inimii drepte, EGG arata modificarea undei P, largita si uneori bifida.
In stadiul de hipertensiune pulmonara apar numeroase semne care atrag atentia bolnavului asupra suferintei sale; dispnee de efort, uneori ortopnee si chiar edem pulmonar acut, puseuri Jaronsitice cu tuse seaca sau cu expectoratie redusa, hemoptizii mici si repetate, usoara cianoza a fetei, palpitatii frecvente si precoce, uneori dureri precardiale si tulburari de ritm (în special fibrilatie atriala). Bolnavul este astenic.
In stadiul al treilea, de insuficienta cardiaca dreapta, dispar de obicei tulburarile din stadiul precedent, care traduc staza pulmonara, aparând semnele insuficientei cardiace drepte: edeme periferice, hempatomegalie, ascita. Pot surveni tromboze intracardiace (în special în atriul stâng dilatat) si embolii în arterele periferice, cerebrale, renale si splenice etc.
Evolutie si complicatii
Evolutia este lenta si progresiva. Evolutia si prognosticul depind de aparitia complicatiilor, în primul rând de frecventa recidivelor reumatismale si de starea miocardului, dar si de asocierea cu alte boli valvulare, de gradul stenozei, de modul de viata al bolnavului. Uneori stenoza ramâne usoara si stationara, încât bolnavii pot duce o viata aproape normala.
Complicatiile sunt numeroase si apar de obicei în stadiul al doilea si al treilea: recrudescenta a infectiei reumatice, endocardita fenta, insuficienta cardiaca, tulburari de ritm, infarcte pulmonare, accidente tromboembolice etc.
Sursa: netmedic
Cu timpul, fenomenele compensatoare sunt depasite, debitul cardiac scade si sângele stagneaza deasupra obstacolului - în atriul stâng si în circulatia pulmonara -, ceea ce impune inimii drepte un efort suplimentar, din care cauza se hipertrofiaza, iar mai târziu se decompenseaza. Cât timp debitul ventriculului stâng ramâne normal, stenoza mitrala este compensata si nu apar complicatii. Când apar staza si hipertensiunea pulmonara, survin semne pulmonare, iar în ultima perioada, când inima dreapta cedeaza, apar semnele insuficientei cardiace drepte. Manifestarile clinice devin evidente când suprafata orificiului mitral, care masoara 4-6 cm, scade sub 2 cm.
Etiologie
Boala este mai frecventa la femei, cauza principala fiind endocardita reumatismala. Originea congenitala este exceptionala.
Anatomie patologica
Anatomia patologica arata sudarea celor doua valvule mitrale, micsorarea ventriculului stâng, dilatarea atriului stâng, hipertrofia inimii drepte si leziuni pulmonare datorite stazei si hipertensiunii.
Simptome
Simptomatologia depinde de stadiul clinic. In primul stadiu - asimptomatic, subiectiv - nu apar decât semne fizice. La examenul clinic se constata, la palpare, freamat catar, iar la auscultarea cordului, o uruitura diastolica, fenomen datorit trecerii sângelui în diastola prin orificiul mitral micsorat: de asemenea, accentuarea primului zgomot la vârf si a celui de-al doilea la orificiul pulmonar. Pulsul este mic, iar tensiunea arteriala scazuta, datorita debitului cardiac redus. Examenul radiologie evidentiaza o inima de configuratie mitrala (cord ridicat), cu arcul inferior stâng micsorat, cel mijlociu bombat si semne de marire a inimii drepte, EGG arata modificarea undei P, largita si uneori bifida.
In stadiul de hipertensiune pulmonara apar numeroase semne care atrag atentia bolnavului asupra suferintei sale; dispnee de efort, uneori ortopnee si chiar edem pulmonar acut, puseuri Jaronsitice cu tuse seaca sau cu expectoratie redusa, hemoptizii mici si repetate, usoara cianoza a fetei, palpitatii frecvente si precoce, uneori dureri precardiale si tulburari de ritm (în special fibrilatie atriala). Bolnavul este astenic.
In stadiul al treilea, de insuficienta cardiaca dreapta, dispar de obicei tulburarile din stadiul precedent, care traduc staza pulmonara, aparând semnele insuficientei cardiace drepte: edeme periferice, hempatomegalie, ascita. Pot surveni tromboze intracardiace (în special în atriul stâng dilatat) si embolii în arterele periferice, cerebrale, renale si splenice etc.
Evolutie si complicatii
Evolutia este lenta si progresiva. Evolutia si prognosticul depind de aparitia complicatiilor, în primul rând de frecventa recidivelor reumatismale si de starea miocardului, dar si de asocierea cu alte boli valvulare, de gradul stenozei, de modul de viata al bolnavului. Uneori stenoza ramâne usoara si stationara, încât bolnavii pot duce o viata aproape normala.
Complicatiile sunt numeroase si apar de obicei în stadiul al doilea si al treilea: recrudescenta a infectiei reumatice, endocardita fenta, insuficienta cardiaca, tulburari de ritm, infarcte pulmonare, accidente tromboembolice etc.
Sursa: netmedic
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu