| durere toracică anterioară intensă, cu caracter de presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire. durerea poate iradia către umăr, braţe, gât, abdomen superior durata durerii este mai mare de 20 minute (până la câteva ore), nu cedează la tabletele de nitroglicerină sublingual (3 tablete luate la interval de 5 minute) durerea poate fi însoţită de alte semne: ameţeli, stare de leşin, greaţă, vărsături, transpiraţii, senzaţie de sufocare, anxietate, nervozitate, palpitaţii (nu toate aceste semne clinice apar în fiecare infarct acut de miocard!) |
Ce sunt arterele coronare?
Inima funcţionează ca o pompă, fiind formată din patru camere: două atrii şi doi ventriculi, ce primesc sânge oxigenat de la plămâni şi trimit sângele mai departe în întreg organismul.
Principalele artere care vascularizează inima - arterele coronare - sunt prezentate în schemă. Ele pornesc din aortă şi asigură vascularizaţ ia inimii cu oxigen şi substanţele nutritive necesare.
Principalele artere care vascularizează inima - arterele coronare - sunt prezentate în schemă. Ele pornesc din aortă şi asigură vascularizaţ ia inimii cu oxigen şi substanţele nutritive necesare.
Sunt două artere coronare majore: dreapta şi stânga, cu multiple ramuri ce hrănesc inima. Veţi auzi vorbindu-se despre aceste ramuri: artera descendentă anterioară, artera circumflexă, artera coronară dreaptă, artere diagonale, marginale etc.
Ce înseamnă "cardiopatia ischemică"?
Ce înseamnă "cardiopatia ischemică"?
Când una sau mai multe ramuri ale arterelor coronare sunt obstruate din diverse cauze (ex.: placă de aterom, cheag), sângele nu poate ajunge la acea zonă de muşchi cardiac care, astfel, nu va primi oxigenul necesar funcţionării sale. Spunem atunci că muşchiul inimii (miocardul) suferă un proces ischemic.
O ischemie miocardică cu durată limitată se poate manifesta ca angină pectorală.
Însă, după circa 20 de minute de ischemie, celulele musculare încep să moară, producându-se un infarct de miocard. Infarctul de miocard determină pierderea contractilităţii şi funcţiei unei porţiuni din muşchiul inimii.
Cauza reducerii fluxului coronarian este de obicei ateroscleroza - îngroşarea progresivă a peretelui arterelor coronare prin acumularea plăcilor de colesterol. Alteori, ischemia miocardică se datorează creşterii cererii de oxigen la nivel cardiac, de exemplu în cazul efortului fizic.
Evoluţia plăcii de aterom (cu eroziunea stratului endotelial ce o acoperă şi formarea unui cheag la acest nivel) duce la oprirea circulaţ iei sângelui la nivelul arterei coronare respective şi instalarea infarctului miocardic acut.
Ateroscleroza
Ateroscleroza coronariană produce în timp angina pectorală şi, mai grav, infarctul de miocard.
Este un proces lent care poate evolua ani de zile fără nici un simptom. În acest timp, la fel ca în cazul depunerilor calcare de pe interiorul unor ţevi de instalaţii, depozite de grăsimi se depun pe pereţii arterelor care hrănesc inima şi le îngustează. Efectul este de reducere a fluxului de sânge către o porţiune din muşchiul inimii.
La acest proces se poate adăuga formarea de cheaguri (trombi) de sânge suprapuse peste plăcile de aterom, proces denumit aterotromboză.
Când are loc oprirea totală a curgerii sângelui către o anumită zonă (de obicei prin formarea unui cheag de sânge) rezultă un infarct de miocard.
Ateroscleroza se poate manifesta în orice teritoriu vascular, producând simptome specifice teritoriului respectiv, de exemplu:
O ischemie miocardică cu durată limitată se poate manifesta ca angină pectorală.
Însă, după circa 20 de minute de ischemie, celulele musculare încep să moară, producându-se un infarct de miocard. Infarctul de miocard determină pierderea contractilităţii şi funcţiei unei porţiuni din muşchiul inimii.
Cauza reducerii fluxului coronarian este de obicei ateroscleroza - îngroşarea progresivă a peretelui arterelor coronare prin acumularea plăcilor de colesterol. Alteori, ischemia miocardică se datorează creşterii cererii de oxigen la nivel cardiac, de exemplu în cazul efortului fizic.
Evoluţia plăcii de aterom (cu eroziunea stratului endotelial ce o acoperă şi formarea unui cheag la acest nivel) duce la oprirea circulaţ iei sângelui la nivelul arterei coronare respective şi instalarea infarctului miocardic acut.
Ateroscleroza
Ateroscleroza coronariană produce în timp angina pectorală şi, mai grav, infarctul de miocard.
Este un proces lent care poate evolua ani de zile fără nici un simptom. În acest timp, la fel ca în cazul depunerilor calcare de pe interiorul unor ţevi de instalaţii, depozite de grăsimi se depun pe pereţii arterelor care hrănesc inima şi le îngustează. Efectul este de reducere a fluxului de sânge către o porţiune din muşchiul inimii.
La acest proces se poate adăuga formarea de cheaguri (trombi) de sânge suprapuse peste plăcile de aterom, proces denumit aterotromboză.
Când are loc oprirea totală a curgerii sângelui către o anumită zonă (de obicei prin formarea unui cheag de sânge) rezultă un infarct de miocard.
Ateroscleroza se poate manifesta în orice teritoriu vascular, producând simptome specifice teritoriului respectiv, de exemplu:
|  |
Cine are un risc crescut de infarct miocardic acut?
Oricine îşi poate reduce riscul de infarct miocardic!
Anumiţi factori, numiţi factori de risc coronarieni, cresc riscul de apariţie a aterosclerozei. Procesul de ateroscleroză poate fi încetinit prin reducerea acestor factori de risc, reducând astfel riscul de deces sau de invaliditate prin infarct miocardic.
Deşi nu este totdeauna perfect previzibil, există anumite persoane care au un risc mai mare decât restul populaţiei să facă un infarct miocardic acut sau crize de angină pectorală.
Aceste persoane sunt purtătorii unor factori de risc coronarian cunoscuţi. Factorii de risc se împart în două categorii: nemodificabili (cei asupra cărora nu putem avea nicio influenţă, cum ar fi sexul masculin, vârsta sau moştenirea genetică), şi cei modificabili (mai important de cunoscut deoarece pot fi influenţaţi prin corectarea unor obiceiuri eronate sau prin medicamente).
În anumite familii există o tendinţă mai mare de apariţie a infarctului miocardic acut. Incidenţa acestuia creşte de asemenea cu vârsta, iar barbaţii au risc mai mare decât femeile de a suferi un infarct miocardic la o vârstă mai scăzută.
Aceşti factori de risc - ereditate, vârstă şi sex - nu pot fi modificaţ i. Dar dacă vă schimbaţi modul de viaţă şi reduceţi factorii de risc care pot fi controlaţi, vă veţi îmbunătăţi şansele de a trăi o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă.
Prevenirea infarctului miocardic acut este cel mai bun lucru.
Nu este niciodată prea târziu să schimbaţi obiceiurile care pot fi dăunătoare inimii dumneavoastră. Aceasta însemnă să faceţi controale medicale regulate, şi să reduceţi factorii de risc coronarian.
Uneori este suficientă prezenţa unui singur factor dintre cei enunţaţi pentru a creşte riscul de apariţie a bolii coronariene.
Astfel, din nefericire, vedem din ce în ce mai frecvent pacienţi tineri (între 30-40 de ani) internaţi pentru infarct miocardic acut, la care singurul factor de risc coronarian decelabil este fumatul.
Stresul, boala secolului, care la fel ca şi fumatul este deseori apanajul oamenilor tineri, trebuie şi el ţinut sub control înainte de a produce efecte dăunătoare asupra sănatăţii.
Prin controale regulate ale analizelor de sânge, în special sub supravegherea medicului de familie, este foarte important să vă cunoaşteţi nivelul de lipide sangvine (colesterol şi trigliceride), glicemie! De asemenea, în orice moment trebuie să cunoaşteţi tratamentul pe care îl urmaţi!
În tabelul alăturat sunt prezentaţi principalii factori de risc cardiovascular asupra cărora puteţi acţiona, şi felul cum puteţi să reduceţi acest risc.
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu