Anghinarea (Cynara scolymus – Fam. Compositae)

Prezentare: anghinarea (anghinar) este o planta erbacee perena, cu frunze mari, spinoase. Originara din regiunea mediteraneana (sudul Spaniei), este cultivata atat pentru solzii carnosi ai inflorescnetei si receptaculii florali consumati ca legume, cat si pentru florile sale intrebuinatate in farmacologie. 

Raspandire: cultivata mai ales in regiunile din sudul tarii, infloreste in iulie si august. In scopuri medicinal-alimentare se folosesc frunzele (Folyum Cynarae) recoltate cand au 30-35 cm lungime, iar petiolul si nervura principala sunt inca fragede, in acest mod putand obtine 4-5 recolte de calitate superioara. Frunzele vor fi taiate de la exteriorul rozetei si la 2-3 cm de le locul de inseratie. Nu taiati insa frunzele mici din interiorul rozetei, caci acestea asigura dezvoltarea altei rozete.

Componentii principali: cinarina, polifenoli, oxidaze, flavonozide (cinarozida, scolimozida), insulina, acid clorogenic, glicozidele A si B, mucilagii, tanoizi, zaharuri, acizi (malic, lactic, gliceric si glicolic), derivati triterpenici, saruri de potasiu si magneziu.

Proprietati: frunzele de anghinare au efecte asupra bolilor de ficat si rinichi, intrucat maresc secretia biliara si diureza, regleaza procesul de formare al colesterolului si reduce zaharul din sange.

Indicatii: intern in nefritele cronice, enterite, fermentatii intestinale, varsaturi, hemoroizi, angina pectorala, ateroscleroza, hepatite cronice, ciroze hepatice, colicistite acute si cronice, angiocolite, constipatii, hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie.

Contraindicatii: afectiuni renale si hepatobiliare.

Mod de folosire: infuzie din o lingura de frunze la 500 ml apa clocotita, ce se lasa timp de 30 minute, iar apoi se filtreaza si se bea o parte dimineata pe stomacul gol, iar restul in cursul zilei cu o jumatate de ora inainte de mesele principale. A se evita supradozarea, intrucat provoaca colici hepatobiliare.