Ciresul (Cerasus vulgaris – Fam. Rosaceae)

Prezentare: pom fructifer, inalt de 8-12 m, cu trunchiul brun-cenusiu, frunzele alungite si florile albe.

Raspandire: in toate zonele tarii.

Partile utilizate ale plantei: fructele (cirese) si coditele (pedunculi – Stipites cerasorum)
uscate la soare, in strat subtire, recomandat a se intoarce in fiecare zi pentru a nu mucegai sau brunifica.

Componentii principali: vitamine (A – 0,40 mg la 100 g, B1, C), minerale (calciu, fier, fosfor, clor, magneziu, potastiu, sulf), oligoelemente (zinc, cupru, mangan, cobalt), zahar-levuloza, asimilata de catre diabetici.

Proprietati: diuretic, antidiareic, antiinflamator, remineralizant, depurativ, laxativ, sedativ nervos.

Indicatii: obezitate, constipatie, reumatism, guta, litiaza urinara, pletora, ateroscleroza, cistita, pielita, pielonefrita, cardiaci, hipertensiune, diaree, hepatopatie, prevenirea imbatranirii.

Mod de folosire:

• decoct: un pumn de codite la 600 ml apa rece, fiert timp de 20 minute, se va indulcisi apoi se va bea caldut, in 3 repize, in decursul zilei – diuretic.
• zeama de cirese – depurativ.
• compoturi, dulceturi – mai indicate decat fructul proaspat pentru cei cu dispepsie, organisme sensibile, batran, copii.
• pentru pletorici, obezi, cardiaci, hipertensivi – sunt recomandate cozile de cirese asociate cu cozi de visine, cate 0,5-1 kg pe zi, 1 sau 2 pe saptamana.